De trei ani și jumătate, soțul Galinei se află în captivitate rusească. El a fost militar de frontieră și a servit pe litoralul Mării Azov, în apropiere de Mariupol. Pe 24 februarie 2022 trebuia să revină acasă din schimbul de serviciu, însă a rămas să apere orașul, apoi legătura cu el s-a pierdut. Pentru a afla dacă se află în captivitate, Galina a fost în Olenivka, unde a fost reținută și interogată de separatiștii autoproclamatei republici din Donețk, informează audiovizualul public Suspilne.
Galina, refugiată din regiunea Donețk, participă din decembrie 2023 la fiecare manifestație dedicată prizonierilor de război și persoanelor dispărute, organizată în orașul Cernăuți. Nu a lipsit de la nici o acțiune, pentru că soțul ei a fost luat prizonier în timpul apărării Mariupolului.
Galina, soția militarului aflat în prizonieratul rus: ”Legătura s-a întrerupt. Până în 14 martie am mai primit câteva mesaje. Îmi scria; ”sunt viu”. Ultimul mesaj a fost pe 15 martie. Apoi, o prietenă mi-a spus că a primit un SMS de la el pe 16 martie, în care scria: ”Gata, eu mi-am făcut datoria”. Nu am înțeles atunci ce înseamnă. Abia mai târziu am aflat că, pe 17 martie, a fost luat prizonier”.
Pentru a confirma că se află în captivitate, ea a mers la Olenivka, unde a reușit să lase un pachet și o scrisorică…
Galina: ”Acolo, dacă ai sosit trebuie să scrii o cerere, dacă ai adus ceva… Dacă persoana nu se afla acolo, nu mi-ar fi acceptat pachetul. Dar l-au primit. Asta însemna că el era acolo”.
Înainte de această vizită, Galina trecuse printr-un interogatoriu sever. Separatiștii din autoproclamata republică separatistă „DNR” au ținut-o 2 zile fără hrană și apă, verificându-i telefonul și întrebând-o dacă soțul este militar.
Galina: ”Dimineața ne-au scos pe coridor, ne-au legat mâinile cu bandă adezivă și ne-au urcat într-un autobuz. Am crezut că ne duc la execuție doar pentru că suntem ucraineni…”
Deși încerca să susțină că este divorțată de soțul său militar de frontieră, autoritățile separatiste i-au pus în acte mențiunea „Azov”. Totuși, după „filtrare”, a fost eliberată și a reușit să părăsească Olenivka, ajungând în regiunea Cernăuți.
Galina: ”Când am intrat din nou pe teritoriul Ucrainei și am auzit limba ucraineană, a fost o senzație incredibilă. Acum limba rusă mă deranjează foarte puternic, nu o mai pot suporta…”
După un an și jumătate, Galina a aflat mai multe informații despre soțul ei de la camarazi eliberați din captivitate, care fuseseră alături de el.
Galina, soția militarului aflat în prizonieratul rus: ”După Olenivka l-au transferat la Donețk, apoi la Horlivka și Kirovsk. Apoi, după Kirovsk, conform informațiilor pe care le dețin, se află în regiunea Orenburg – orașul Orsk, fiind deportat în Rusia”.
În regiunea Cernăuți, copiii Galinei frecventează școala, iar cel mai mare, imediat ce a împlinit 18 ani, s-a înrolat în Forțele de Apărare. Galina, în schimb, nu s-a întors la locul de muncă, considerând că voluntariatul pentru armată este acum cea mai importantă datorie a ei.
BucPress
