Duminica de 26 octombrie din Anul Centenar al Patriarhiei Române va rămâne pentru totdeauna în memoria românilor ca o sărbătoare de profundă semnificație spiritual-creștină: sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului, un sacru simbol al credinței și unității românești. Ne-a dat Dumnezeu ca în această zi și noi, membrii Societății „Golgota”, conduse de harnicul președinte Vasile Rauț, să avem un moment de sărbătoare — luminat de bucuria unor împliniri, înnourat de lacrimile trecutului care ne urmărește și astăzi, cu noi și grele încercări.
Proiectul „Nestinsă-i durerea memoriei”, realizat anul acesta de Societatea „Golgota”, cu susținerea financiară a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, nu s-a încheiat doar cu desfășurarea, la Palatul Național din Cernăuți, a conferinței din 28 septembrie „Cumplita foamete din 1946-1947 – genocid împotriva românilor din nordul Bucovinei”. După cum s-a anunțat pe parcursul conferinței, proiectul s-a finalizat cu lansarea, la Căminul Cultural Ostrița-Mahala, a noului volum din colecția Bibliotecii „Golgota” – „Noi nu vom fi, dar voi să țineți minte”. Nici că se putea găsi un loc mai potrivit și cititori mai interesați pentru scoaterea acestei cărți în lume.
La Mahala sunt pomeniți, din neam în neam, cei uciși, dar neînvinși, aduși în cimitir din lunca Prutului. Aici, nemuritori sunt cei care au suferit prin siberii, asemenea Aniței Nandriș — martira cu „dor de Sânziene”, reînviată în secvența teatrală jucată, în cadrul conferinței organizate de „Golgota” la Cernăuți, atât de real, de copiii renumitului ansamblu „Urmașii lui Ștefan”, condus de purtătoarea de memorie Elena Nandriș.
Eu, ca autoare a cărții, am avut cea mai mare motivație să vin mai întâi la Mahala, pentru că multe pagini sunt dedicate oamenilor de la această vatră a suferințelor. Mulți dintre trăitorii de astăzi își vor regăsi bunicii și părinții, vor rememora suita de evenimente comemorative din ultimii ani. Neobișnuită a fost această lansare mai ales prin prezența „eroilor” din carte — câțiva supraviețuitori, copii ai exilului, născuți în ghețarii de la capătul pământului. Le-am avut alături, cu lacrima și amintirile, pe Domnica Gostiuc (91 de ani), însoțită de fiica sa Vera, care are grijă de haina grea a vârstei mamei sale. Oasele degerate în Siberia o dor, dar, cu mâinile-i tremurânde, Domnica Gostiuc nu contenește să împletească ciorapi, aducând și de această dată o colecție multicoloră pentru cei mai sensibili la frig.
Elena Rohalschi nu a riscat s-o scoată din casă pe mama sa, Anghelina, la cei 94 de ani, dar a venit cu suferințele bunicilor și ale tatălui ei, Mihai, care a îmbătrânit de tânăr în taigaua siberiană. Bița Mitruță, purtătorul de Tricolor, Dumitru Zahariciuc, a fost văzut de consăteni pentru prima dată plângând, când a evocat momentul întoarcerii bunicii Margalina, cu doi feciori – Dumitru și Mihai. Mi se părea că am scris despre toate și că știu în amănunt aceste istorii, însă la fiecare întâlnire descopăr ceva nespus și nescris până acum. Și cei care au păstrat tăcerea — meșterița populară Maria Tatarciuc, profesorul Ion Antonescu, poetul popular Vasile Zvarici, gospodarul Ion Mitriuc — au ce mărturisi din trecutul dramatic al familiilor lor; mărturii care sper să apară într-o monografie a comunei Mahala.
De acum, printre măhălenii ei va fi și „Madona Bucovinei”, copila de 15 ani surprinsă într-un moment de meditație de pictorul împătimit de țăranii români, George Lowendal. Oamenii mai în vârstă își amintesc de Anița Maximeț ca de o simplă femeie, care a îmbătrânit printre ei, împovărată de greutățile destinului. Numai în celebrul tablou, distrus în focul războiului, Anița a rămas o veritabilă „Madonă a Bucovinei”, dorind parcă să ne transmită, dintr-o lume tot mai îndepărtată, mesajul: „Noi nu vom fi, dar voi să țineți minte”.
Le port o mare recunoștință românilor din Mahala pentru această carte și pentru primirea pe care i-au făcut-o — cu cântări de la „Vocea Neamului” și „Urmașii lui Ștefan”, grupa mică nr. 2, cum i-a botezat Elena Nandriș pe cei puțin mai mari decât cei mai mici. Lansarea cărții a fost și un prilej de a le scoate în față pe fetițele soliste Elmira Nandriș și Margarita Grigorciuc, iar pentru Sofia Gostiuc a fost chiar botezul în postura de vocalistă. Alăturându-se lor, băiețelul familiei strămutate, Kiril Moroz, a recitat o poezie în limba română. De asemenea, a fost lansat în premieră cântecul „Hora mare a lui Ștefan”.
Un cuvânt de recunoștință aparte l-am păstrat pentru consulul Cristian-Toma Dacica, pentru susținere, prezență și cuvintele de apreciere a activității membrilor „Golgotei”. Mulțumiri Consulatului General — Excelenței Sale Irina Loredana Stănculescu — și consulului Cristian Dacica au adresat și gazdele: șeful căminului cultural Dumitru Zaidel, conducătoarea artistică Elena Nandriș și bibliotecara Olga Zaidel, care s-a alăturat cu prezentarea volumului „Dialoguri cu bucovinenii. Interviuri de Ilie Luceac, Alexandrina Cernov și Vasile Tărâțeanu”, coordonator Marin Gherman. Menționăm că și această carte a apărut cu susținerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în cadrul proiectului „Glasul Bucovinei” – educație și cultură românească, realizat de ONG Glasul Bucovinei.
Astăzi, „Madona Bucovinei”, cu chipul tânăr al Aniței Maximeț, a intrat în multe case și în cele două biblioteci din comuna Mahala. O adâncă plecăciune în fața doamnelor Mariana Boiciuc și Olga Zaidel, care țin casa cărților cu ușile deschise.
