Ambasada Ucrainei în România respinge public acuzațiile privind o presupusă desființare a liceelor românești din regiunea Cernăuți și afirmă că reforma educației nu prevede închiderea niciunei școli și nu limitează accesul minorității române la educație în limba maternă, potrivit Agenției BucPress din Cernăuți.
Reacția misiunii diplomatice vine după declarațiile senatorului român Titus Corlățean, formulate în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și reluate ulterior pe rețelele sociale, în care acesta a susținut că autoritățile ucrainene ar urma să închidă, de la 1 februarie 2026, 28 din cele 32 de licee academice românești din regiunea Cernăuți, ceea ce ar reprezenta un prag „de neacceptat” pentru comunitatea românească din Ucraina.
În intervenția sa din plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, senatorul român Titus Corlățean a afirmat că, în lipsa unor corecții ale politicilor educaționale și culturale, situația etnicilor români din Ucraina s-ar fi înrăutățit semnificativ în ultimii ani. Acesta a susținut că restrângerea educației în limba maternă ar urma să atingă un prag „de neacceptat” începând cu 1 februarie 2026, prin desființarea a 28 din cele 32 de licee academice românești, și a cerut autorităților ucrainene să amâne și să reconsidere aplicarea deciziei. Totodată, Corlățean a invocat presiuni asupra libertății religioase a românilor din Ucraina și a avertizat că nerespectarea criteriilor politice privind protecția minorităților naționale ar putea afecta, în viitor, procesul de ratificare în Parlamentul României a aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.
Într-un comunicat oficial publicat pe Facebook, Ambasada Ucrainei califică aceste afirmații drept „nefondate” și susține că ele „nu corespund realității”. Potrivit reprezentanței diplomatice, în regiunea Cernăuți funcționează în prezent 63 de școli cu predare în limba română, integral sau parțial, precum și 11 filiale cu predare în limba română, toate fiind instituții de învățământ funcționale, inclusiv în zone rurale îndepărtate. Ambasada precizează că aceste instituții au funcționat până la 1 februarie 2026 și continuă să funcționeze și după această dată.
Totodată, misiunea diplomatică subliniază că reforma învățământului liceal, inițiată în Ucraina în 2017, va fi implementată efectiv abia din 1 septembrie 2027 și nu prevede închiderea școlilor existente. Instituțiile care nu vor dobândi statutul de liceu academic vor continua să funcționeze ca gimnazii (clasele I–IX), iar niciun document oficial al Ministerului Educației și Științei sau al autorităților locale nu prevede reducerea numărului de instituții de învățământ.
Ambasada afirmă că scopul reformei este creșterea calității educației, adaptarea la cerințele actuale și alinierea la standardele europene, inclusiv prin introducerea învățământului de 12 ani, și insistă că accesul la educație în limba maternă va fi asigurat în mod continuu.
Poziția Ambasadei este însă contrapusă de realitățile decizionale de la nivel regional, care alimentează temerile comunității românești privind viitorul educației în limba maternă. La 20 octombrie 2025, Consiliul Regional Cernăuți a aprobat rețeaua liceelor academice (clasele X–XII), stabilind că doar 4 unități vor funcționa integral în limba română, iar alte 9 vor avea statut mixt, cu predare parțială în română.
Autoritățile regionale justifică această configurare prin criterii demografice, de accesibilitate teritorială și de modernizare curriculară, însă numărul redus al liceelor românești și distribuția lor teritorială au generat nemulțumiri puternice în rândul comunității românești, potrivit Agenției BucPress din Cernăuți.
Reforma prevede separarea ciclului liceal de cel gimnazial și concentrarea elevilor în licee academice cu profiluri specializate – social-umanitar, lingvistic-literar sau STEM. Rețeaua va fi revizuită anual, iar unitățile care nu vor îndeplini criteriile de performanță și volum de elevi pot fi retrogradate la statutul de gimnaziu.
Reprezentanții comunității românești au solicitat în mod repetat introducerea unor excepții pentru școlile minorităților naționale, inclusiv reducerea numărului minim de elevi pe clasă, după modelul aplicat comunităților montane. Secretarul responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, Aurica Bojescu, a atras atenția că aceste solicitări au fost transmise atât autorităților ucrainene, cât și instituțiilor europene, însă soluția adoptată rămâne una limitată și provizorie.
Deși decizia Consiliului Regional permite introducerea unor amendamente până la 1 martie 2026, comunitatea românească consideră că hotărârea a fost luată în grabă, iar modificările ulterioare vor fi dificil de realizat din cauza procedurilor birocratice. În acest context, mai multe comune românești cu tradiție educațională riscă să rămână fără liceu, ceea ce ar putea determina elevii să își continue studiile în limba ucraineană sau să abandoneze complet ciclul liceal.
Directori de școli și părinți avertizează că lipsa liceelor în apropierea localităților românești, infrastructura de transport deficitară și criteriile rigide de organizare pot accelera procesul de asimilare lingvistică și pot afecta pe termen lung existența școlilor românești din regiune.
În timp ce Ambasada Ucrainei insistă că politica statului este „deschisă, prietenoasă și orientată către aderarea la Uniunea Europeană”, cu respectarea drepturilor minorităților naționale, comunitatea românească din regiunea Cernăuți reclamă un decalaj între declarațiile oficiale și efectele concrete ale reformei la nivel local.
La rândul său, Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, a criticat reacția Ambasadei Ucrainei la București. Acesta a atras atenția asupra utilizării exclusive a toponimului „Chernivtsi” în comunicarea oficială a misiunii diplomatice, subliniind că orașul are un echivalent consacrat în limba română – Cernăuți –, atestat documentar încă din anul 1408, din perioada domnitorului Alexandru cel Bun.
Totodată, Popescu a făcut referire la situația școlilor cu predare în limba română din regiunea Odesa, arătând că niciuna dintre cele 9 instituții de 11 clase care funcționează în prezent cu statut de liceu nu este planificată pentru transformare în liceu academic cu predare în limba română. El a invocat date privind scăderea accentuată a numărului de elevi din clasele românești din sudul Basarabiei, de la 2.636 în anul școlar 2014/2015 la 1.485 în anul școlar 2025/2026, calificând situația drept alarmantă și susținând că autoritățile ucrainene nu transmit semnale clare privind stoparea procesului de asimilare.
Directorii sunt îngrijorați de câțiva ani, însă nimeni nu a dorit să-i audă
Bahrineștiul este baștina renumitei familii de intelectuali și artiști români Mandicevschi, aflată în imediata apropiere de frontiera ucraineano-română.
Directorul școlii din Bahrinești, Mihai Acatrini, explica pentru revista BucPress, în 2023, că în noile licee trebuie să existe câte două clase paralele în fiecare an de studiu și câte trei profiluri la alegere. „Elevii vor trebui să plece de la Bahrinești în altă localitate pentru a studia la liceu. Dar unde să studieze? Noi suntem singurul sat românesc din comuna Camenca. În centrul comunei studiile se fac în ucraineană, la Volcineț – la fel, la Cerepcăuți – la fel. Avem alte școli în alte comune, dar se află la minimum 20 de kilometri și nici autobuze nu avem. Am fost la Departamentul Educației din cadrul Administrației Regionale de Stat Cernăuți și mi-am exprimat indignarea, dar momentan nu există nicio soluție”, a menționat Mihai Acatrini.
El atrăgea atenția asupra problemelor apărute în urma suprapunerii reformei descentralizării – prin care au fost create noi comune – cu noile prevederi din legislația educației.
„Dacă elevii vor învăța la noi în limba maternă, iar apoi vor fi nevoiți să urmeze studiile liceale în ucraineană, mulți părinți îi vor duce direct la școala cu predare în ucraineană, ca să le fie mai ușor. Practic, școala noastră riscă să dispară peste ani. Suntem lăsați fără alternative”, arată directorul din Bahrinești.
Precedentul Fântâna Albă – când dispariția școlii golește satul
„Este cumva atacat prestigiul și utilitatea studierii într-o școală românească. Am urmărit un caz similar: acum câteva decenii, în școala din Fântâna Albă, care nu este locuită de români, învățau circa 100 de elevi. Aceștia au fost treptat transferați la o școală nouă din Volcineț. Dispariția școlii a avut ca efect colateral depopularea satului. Acum mai sunt la Fântâna Albă vreo 10–15 gospodării. Un adevărat dezastru. Deci riscă să dispară un sat întreg dacă dispare școala”, explică Acatrini.
Profesorul consideră că pentru școlile cu predare în limbile minorităților naționale – care oricum vor trece printr-o perioadă de adaptare – trebuie făcută o excepție, lucru solicitat explicit și de Aurica Bojescu la diverse întâlniri.
„Pentru școlile de la sate și mai ales pentru cele ale minorităților ar trebui să existe alte criterii: mai puțini elevi într-o clasă, mai puține profiluri. Demografic suntem mai puțini și, în mod normal, ar trebui să existe alte criterii dacă vrem să avem un liceu. Dacă nu avem suficienți elevi pentru a crea măcar un liceu unde să se predea româna, această limbă va deveni mai puțin vorbită la nivel de comună”, menționează Mihai Acatrini.
BucPress
