Reforma învățământului liceal din Ucraina nu trebuie să ducă la restrângerea rețelei de școli cu predare în limba română din regiunea Cernăuți, avertizează reprezentanții comunității românești. În cadrul unei întrevederi cu autoritățile regionale, a fost solicitată păstrarea tuturor instituțiilor existente și identificarea unor soluții conforme cu standardele europene privind educația în limba maternă.
Întâlnirea din 11 august a.c. a fost rezultatul unei reuniuni desfășurate anterior în format online de un grup de lucru privind organizarea sistemului liceal și sincronizarea reformelor din Ucraina cu procesul de apropiere de Uniunea Europeană, a declarat pentru Agenția BucPress din Cernăuți Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”.
La întrevedere au participat reprezentanți ai autorităților regionale, în frunte cu Oksana Hryniuk, director interimar al Departamentului de Educație și Știință din cadrul Administrației Regionale de Stat Cernăuți (notă: la conducerea Departamentului de Educație și Știință al Administrației Militare Regionale Cernăuți a fost numit recent Serhii Kizima)
Potrivit Auricăi Bojescu, în cadrul reuniunilor grupului de lucru pentru organizarea învățământului liceal, desfășurate în urmă cu câteva săptămâni, au fost prezentate principalele provocări, nemulțumiri și riscuri pe care reforma le poate genera pentru comunitatea românească din regiunea Cernăuți.
Reprezentanții comunității solicită păstrarea tuturor instituțiilor de învățământ cu predare în limba română, inclusiv a celor care au în prezent ciclu liceal (în prezent sunt peste 30). Preocupările nu se limitează, așadar, la câteva licee, ci privesc întregul sistem de educație în limba română din regiunea Cernăuți, dar și din celelalte regiuni.
Aurica Bojescu a susținut că procesul de reorganizare nu trebuie grăbit, iar aplicarea reformei în cazul comunităților românești ar trebui amânată până când vor fi analizate efectele acesteia la nivelul întregii țări. În opinia sa, este necesară introducerea unei excepții care să împiedice restrângerea accesului la educație în limba maternă.
„Apariția unor licee noi nu este pentru noi un cadou. Nu solicităm să fie deschisă nicio altă școală, ci pur și simplu să fie păstrate instituțiile de învățământ care există în momentul de față. Nu este un privilegiu sau un cadou oferit nouă, ci solicităm să nu regresăm în ceea ce privește accesul la rețeaua de licee care ne oferă educație în localitățile noastre”, a declarat Aurica Bojescu pentru BucPress.
Modelul României, invocat în cadrul discuțiilor
În timpul întrevederii din 11 august, reprezentanta Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina” a făcut referire la modelul aplicat în România și la drepturile educaționale asigurate minorităților naționale, inclusiv comunității ucrainene.
Nicolae-Miroslav Petrețchi, deputat în Parlamentul României din partea minorității ucrainene și președinte al Uniunii Ucrainenilor din România a declarat, într-un interviu acordat publicației Infopost.Media, că sistemul românesc este considerat „un etalon de bune practici la nivel european și internațional”, iar comunitatea ucraineană din România este beneficiara directă a acestui model.
Printre punctele forte ale sistemului, deputatul a menționat garantarea constituțională a dreptului la educație în limba maternă, reprezentarea minorităților în instituțiile statului, sprijinul financiar și dialogul sistematic dintre autorități și comunitățile naționale.
Petrețchi a oferit și un exemplu relevant pentru discuția despre accesul la educație în limba maternă. Potrivit acestuia, legislația României permite organizarea studierii limbii ucrainene chiar și în localitățile în care trăiesc puțini etnici ucraineni. Dacă într-o școală sunt doi sau trei copii ucraineni, iar în alta mai sunt câțiva, aceștia pot fi reuniți într-o grupă pentru a studia limba ucraineană.
Organizația reprezentativă a minorității poate solicita Ministerului Educației organizarea unor asemenea clase, în baza cererilor părinților. Exemplul arată că, atunci când numărul elevilor este redus, pot fi identificate soluții adaptate nevoilor comunității, fără ca dreptul la studierea limbii materne să rămână doar unul formal.
Aurica Bojescu, referindu-se la aceste declarații, a menționat că apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană nu ar trebui să producă un regres în domeniul drepturilor minorităților, prin restrângerea rețelei instituțiilor care oferă învățământ în limba română. Aceasta a propus asigurarea unei rețele funcționale de licee cu predare în limba română în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. Prin introducerea unei excepții pentru comunitățile naționale – păstrarea școlilor în forma în care funcționează în prezent.
În situațiile în care unele instituții nu întrunesc numărul de elevi prevăzut de legislație pentru organizarea claselor liceale, ar putea fi atrase fonduri europene și internaționale pentru acoperirea cheltuielilor de școlarizare, consideră reprezentanta comunității românești.
Aurica Bojescu a invocat situațiile din Boian și Carapciu. La Boian învață peste 400 de elevi, dar localitatea nu dispune de un liceu inclus în noua rețea, în timp ce la Carapciu, unde numărul elevilor este mai mic de 300, cheltuielile necesare păstrării ciclului liceal ar putea fi completate din surse internaționale. O asemenea practică europeană ar trebui studiată de autoritățile regionale, a afirmat aceasta.
A fost atrasă atenția și asupra situației elevilor din Ropcea, sat cu populație majoritar românească, care, în lipsa unui ciclu liceal în localitate începând cu septembrie 2027, ar urma să facă naveta la Storojineț pentru a-și continua studiile. În opinia sa, nu este firesc ca elevii dintr-o comunitate românească să fie obligați să se deplaseze zilnic într-o altă localitate, unde nu vor exista clase românești, în loc să li se asigure educația în limba maternă în școala din propriul sat.
Un alt subiect al discuțiilor, devenit tradițional, a fost prevederea potrivit căreia școlile primare, gimnaziile și liceele trebuie să aibă personalitate juridică și conduceri separate și să funcționeze în clădiri diferite.
Aurica Bojescu a arătat că o asemenea cerință este greu de aplicat în localitățile rurale românești. Clădirile școlare din aceste sate au fost construite pentru a găzdui toate cele trei niveluri de învățământ, iar administrațiile locale nu dispun de alte imobile. Această regulă pare concepută în primul rând pentru orașele mari și nu ține seama de realitățile satelor. Din acest motiv, ar trebui prevăzute excepții atât pentru mediul rural, cât și pentru instituțiile în care se învață în limbile minorităților naționale.
Îngrijorări privind extinderea învățământului bilingv
În cadrul întrevederii a fost discutată și introducerea proiectelor-pilot de învățământ bilingv, inclusiv la Liceul „Alexandru Ilschi” din Crasna, precum și posibila extindere ulterioară a proiectului la Ciudei.
Reprezentanții comunității românești consideră că transformarea unor instituții cu predare integrală în limba română în licee bilingve ar putea afecta, în perspectivă, interesele comunității și continuitatea educației în limba maternă.
Reprezentanții autorităților au întrebat de ce elevii care doresc să învețe în limba ucraineană ar trebui să se deplaseze într-un alt sat. În același timp, a remarcat Bojescu, nu au fost prezentate argumente suficiente pentru a explica de ce un copil român dintr-o localitate românească ar trebui să-și părăsească satul pentru a continua studiile în limba maternă într-o altă localitate.
Ca exemplu al nivelului de cunoaștere a limbii de stat, Aurica Bojescu a menționat cazul unui elev din Stănești, regiunea Cernăuți, care a obținut punctajul maxim de 200 de puncte la testarea independentă la limba ucraineană. În opinia sa, acest rezultat demonstrează că elevii din școlile românești pot învăța foarte bine limba ucraineană și în cadrul actualului model educațional.
Modificări legislative și armonizarea cu standardele europene
Aurica Bojescu a insistat și asupra necesității modificării nu doar a planului de acțiuni privind apropierea de Uniunea Europeană, ci și a legislației în domeniul educației, astfel încât aceasta să fie armonizată cu prevederile constituționale și cu standardele europene referitoare la drepturile minorităților.
Întrebată de reporterul BucPress despre solicitarea adresată Kievului de Ministerul Afacerilor Externe al României privind amânarea cu doi ani a aplicării reformei învățământului liceal superior în cazul școlilor românești, aceasta a afirmat că amânarea reprezintă o soluție temporară pentru evitarea unor consecințe dificil de remediat.
Perioada respectivă ar trebui folosită pentru a observa modul în care reforma funcționează la nivelul Ucrainei și pentru identificarea unei formule care să permită continuarea reorganizării fără afectarea intereselor comunității românești.
„Integrarea europeană trebuie construită, în primul rând, prin luarea în considerare a intereselor comunităților locale, nu doar în baza unor agende naționale care nu țin cont de realitățile din teritoriu”, a subliniat Aurica Bojescu.
Aceasta a amintit și despre dreptul obținut recent de elevii din școlile românești de a susține testele naționale de absolvire în limba română. Potrivit reprezentantei comunității, pe site-ul ministerului nu sunt disponibile deocamdată manuale, materiale de pregătire sau teste-pilot în limba română. În aceste condiții, dreptul există la nivel formal, însă accesul efectiv la resursele necesare pentru exercitarea lui este redus.
Cum a fost modificată rețeaua liceelor
În forma inițială a rețelei liceelor academice, aprobată de Consiliul Regional Cernăuți în octombrie 2025, erau prevăzute patru licee cu predare integrală în limba română și nouă licee mixte, în care procesul educațional urma să se desfășoare parțial în limba română.
Cele patru licee cu predare integrală în limba română erau prevăzute în Cernăuți și în comunele Hliboca, Ostrița și Herța. Liceele mixte urmau să funcționeze în comunele Mahala, Tărășeni, Noua Suliță, Hliboca, Crasna, Pătrăuții de Jos, Storojineț, Ciudei și Mămăliga.
Configurația a provocat îngrijorare în comunitatea românească, deoarece mai multe localități în care funcționează de mult timp școli românești riscau să rămână fără ciclu liceal cu predare integrală în limba maternă. Voloca și Carapciu nu figurau în lista inițială, iar la Mahala era prevăzut doar un liceu mixt.
La 16 iulie 2026, Consiliul Regional Cernăuți a revizuit și completat rețeaua instituțiilor care vor asigura învățământ liceal de profil. În lista actualizată au fost incluse patru instituții cu predare în limba română: Liceul din Voloca, Liceul „Grigore Nandriș” din Mahala, Liceul din Ostrița și Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu.
După cum a relatat anterior BucPress, numărul instituțiilor din regiune care vor oferi învățământ liceal de profil a fost extins de la 59 la 65 (majoritatea în limba ucraineană).
Completarea listei nu înlătură însă toate preocupările comunității. Solicitările nu se limitează la liceele din Voloca, Mahala, Ostrița și Carapciu, ci vizează păstrarea tuturor instituțiilor cu predare în limba română, inclusiv a celor care au în prezent ciclu liceal.
Subiectul, pe agenda dialogului dintre București și Kiev
Problema instituțiilor de învățământ cu predare în limba română se află și pe agenda dialogului dintre București și Kiev. În timpul discuțiilor purtate la Kiev, la 15 iulie 2026, cu președintele Volodimir Zelenski, președintele României, Nicușor Dan, a subliniat public necesitatea identificării unor modalități prin care școlile românești din Ucraina, inclusiv cele cu ciclu liceal, să fie păstrate în comunitățile în care funcționează.
Anterior, cu ocazia vizitei președintelui Volodimir Zelenski la București din 12 martie 2026, partea română propusese amânarea cu doi ani a aplicării reformei în cazul instituțiilor cu predare în limba română, pentru ca soluțiile să fie identificate prin dialog bilateral.
În urma întrevederii din 11 august, reprezentanții autorităților regionale au declarat că vor continua dialogul și vor verifica situația din localitățile în care părinții sunt nemulțumiți de noua rețea sau solicită păstrarea ori organizarea unui liceu. Discuțiile urmează să continue, cu luarea în considerare a intereselor comunității românești și a dreptului elevilor de a avea acces la educație în limba maternă, conform standardelor europene.
BucPress
