Nouă ani în IT, alți zece ca freelancer și copywriter, iar apoi o schimbare de viață pe care puțini ar fi anticipat-o. Olga Tidir, din Mucacevo, un oraș din vestul Ucrainei, aproape de frontierele cu Uniunea Europeană, și-a abandonat munca de birou pentru o ocupație neobișnuită: curăță și îngrijește morminte. Împreună cu mama sa ajunge, într-o lună, la aproximativ 40.
Totul a început după moartea tatălui său. Olga a început să meargă mai des la cimitir și, printre aleile pe care înainte le traversa fără să le privească prea atent, a observat numeroase morminte lăsate în paragină.
Unele aparțineau unor persoane decedate nu cu mult timp înainte. „Am început să observ morminte neîngrijite, inclusiv lângă cel al tatălui meu. Și m-am gândit: de ce să nu-i ajut pe oameni? Îmi place pământul, îmi plac florile și îmi place să lucrez cu mâinile”, povestește Olga.
De la calculator la foarfecă și greblă
Schimbarea a fost radicală. Olga lucrase nouă ani în domeniul IT, după care, timp de aproximativ un deceniu, scrisese texte la comandă ca freelancer. În aprilie a publicat primul anunț prin care oferea servicii de îngrijire a mormintelor. La început aproape că nu avea echipamente.
A mers la primele comenzi cu o greblă, o mătură, câteva cârpe, găleți și o foarfecă. Iarba o tăia, literalmente, cu mâna și cu foarfeca. „Eram atât de entuziasmată de idee, încât tăiam iarba cu foarfeca. Era foarte greu. Ajungeam să-mi rănesc mâinile, iar după aceea aveam și alte comenzi”, își amintește ea.
Treptat, a investit în echipamente: o motocoasă ușoară, cu acumulator, perii speciale și un pulverizator care curăță monumentele cu apă sub presiune.
Apoi și-a prezentat munca pe rețelele sociale. Și comenzile au început să vină. „Oamenii au văzut videoclipurile și a început un adevărat boom”, spune femeia.
O meserie grea, dar tot mai căutată
În prezent, Olga nu mai lucrează singură. Mama sa i s-a alăturat, pentru că numărul comenzilor și efortul fizic deveniseră prea mari pentru o singură persoană.
Împreună curăță, în medie, aproximativ 40 de morminte pe lună. Munca înseamnă cosirea vegetației, îndepărtarea buruienilor, curățarea pietrei funerare și spălarea monumentelor. Uneori un singur mormânt necesită mai multe etape de curățare.
„Dacă faci patru asemenea curățări într-o zi, simți că nu-ți mai poți folosi mâinile. Degetele se îndoaie greu, pentru că repeți aceleași mișcări ore întregi”, spune Olga. Totuși, există o categorie de comenzi pentru care refuză să primească bani.
Mormintele copiilor sunt curățate gratuit
Prima dată s-a întâmplat fără să știe dinainte ce urma să găsească. O clientă i-a explicat cum să ajungă la mormânt. Când Olga a ajuns acolo, a văzut că era vorba despre mormântul unui copil. „Era foarte mic. Am văzut numele și am înțeles că pur și simplu conștiința nu-mi permite să iau bani pentru asta”, povestește ea.
Experiența a marcat-o atât de mult, încât și-a stabilit o regulă pe care o respectă și astăzi: mormintele copiilor sunt curățate gratuit, indiferent unde se află. „Este ceva ce vine din suflet”, spune Olga.
Clienții sunt adesea oameni aflați departe de casă
Dincolo de caracterul neobișnuit al ocupației, Olga spune că a descoperit o nevoie reală. Mulți oameni locuiesc departe de Mucacevo sau chiar în afara regiunii și nu pot veni regulat la cimitir. Alții nu au timpul, echipamentele sau posibilitatea fizică de a întreține mormintele rudelor.
Într-o regiune din care numeroși oameni au plecat de-a lungul anilor la muncă sau s-au stabilit în alte țări, un asemenea serviciu poate deveni o soluție pentru familiile aflate la sute sau chiar mii de kilometri distanță.
Pentru Olga, însă, munca nu s-a redus la o nouă sursă de venit. După aproape două decenii petrecute în fața calculatorului, spune că a găsit într-o activitate fizică, desfășurată printre morminte, un sentiment de utilitate pe care nu îl avea înainte.
„De fiecare dată sunt foarte obosită. Dar apoi mă gândesc la ceea ce am făcut în acea zi și simt că mă îmbogățesc sufletește. Îmi place ceea ce fac”, spune femeia.
De la lumea IT-ului la liniștea cimitirelor din Mucacevo, traseul profesional al Olgăi Tidir pare neobișnuit. Pentru ea însă, schimbarea a însemnat descoperirea unei ocupații în care munca fizică, memoria celor plecați și ajutorul oferit familiilor rămase departe se întâlnesc în fiecare zi.
Elvira Chilaru
