Un profesor de istorie din Șebutinți povestește despre descoperirile făcute pe malurile râului, printre care un vârf de silex de tip tripolian și oase din perioada glaciară
Locuitorii satelor de pe malul Nistrului găsesc în fiecare an fragmente de oase de mamut. Astfel de descoperiri sunt obișnuite pentru această zonă. Din cauza scăderii nivelului apei din lacul de acumulare Nistru, se deschid treptat porțiuni de mal care, timp de zeci de ani, au fost inaccesibile cercetării. Odată cu ele ies la suprafață urme din diferite epoci, de la resturi de așezări și ceramică, până la oase de animale care au trăit aici în perioada glaciară.
Despre aceasta a povestit pentru „Shpalta” Serhii Iakubîna, profesor de istorie la Liceul din Șebutinți și angajat al Parcului Național „Hotin”. Descoperirile sale le publică pe pagina personală de Facebook.
O parte dintre oasele de mamut sunt aduse de elevi
Serhii Iakubîna spune că, plimbându-te de-a lungul malului, poți da adesea peste ceva interesant. Esențial, spune istoricul, este să nu lași descoperirea fără atenție și să-i dai șansa să fie păstrată. Sub acțiunea aerului, a vântului sau a apei, obiectele se erodează și, în doar câteva zile, se pot dezintegra.
„Aici sunt și așezări paleolitice ale omului, și faună din perioada glaciară, de exemplu osul de mamut pe care l-am observat, și se văd resturi de focuri. Dacă ai noroc, poți găsi chiar și unelte de piatră din epoca sciților, din Evul Mediu și din vremea Rusiei Kievene. Totul depinde de locul în care ajungi. Știind acest lucru, poți fi mai atent la ce ar putea zăcea pe mal”, povestește Serhii Iakubîna.
Astfel, efectuând o recunoaștere arheologică pe malul Nistrului, la marginea de vest a vechii localități Cormani, ei au observat nu doar resturi de locuințe din diferite epoci și ceramică, ci au scos din apa mică și un fragment de os de mamut.
Profesorul precizează însă că astfel de descoperiri sunt frecvente. Oricine poate da peste un artefact din perioada glaciară. De mulți ani la rând, elevii aduc la școală bucăți de oase de mamut.
„Aceste oase au o culoare gălbuie caracteristică. Pot fi obiecte destul de mari, voluminoase. Iar copiii le aduceau la școală. De exemplu, cineva a găsit cândva un dinte de mamut. La școala din Cormani sunt multe obiecte care arată că nu este o raritate și că se întâmplă nu o dată la 10 sau 20 de ani, ci aproape în fiecare an”, spune bărbatul.
Ce alte descoperiri se fac pe malurile Nistrului
Recent, profesorul, împreună cu elevii săi, a observat, în timpul curățării malului Nistrului în satul Lopatove, oase ale unor animale străvechi, scoase la suprafață de valuri. Descoperirea a fost mai întâi fotografiată, cu geolocalizare, și transmisă paleontologului din Cernăuți, profesorul Bogdan Ridiuș.
După consultare, s-a decis recuperarea oaselor care ieșeau la suprafață, pentru a le proteja de degradare. Ulterior, Serhii și un coleg au scos din nisip și lut două maxilare inferioare, partea dreaptă a unui craniu și alte câteva oase mai mici ale capului unui animal.
Conform identificării preliminare, printre resturi se află un craniu de bizon și mai multe oase de cal. Este probabil ca acestea să fi rămas aici încă din perioada glaciară și să aparțină așa-numitei faune de mamut.
„Pentru orice arheolog este ceva obișnuit: uitându-te la ceramica unei anumite perioade, îi vezi trăsăturile caracteristice. După culoare, după argila din care este făcută, după felul în care a fost arsă. Trebuie să vezi dacă este modelată manual sau dacă exista deja roata olarului. Ornamentul contează, de asemenea. Și astfel, cunoscând aceste lucruri, poate deveni clar chiar de la prima vedere ce ai în mână”, explică istoricul.
În luna mai, profesorul, împreună cu elevii săi, a reușit să găsească ceramică, un vârf de silex și săgeți.
După spusele lui, ceramica se păstrează cel mai bine. Ulterior, pe baza analogiilor cu alte descoperiri deja cercetate, se poate stabili cu ce se ocupa populația din acea vreme și care erau particularitățile ei.
„În ansamblu cu alte descoperiri, se pot înțelege ocupațiile și modul de viață al populației. Undeva se observă locuințe, altundeva alte descoperiri. Nu este vorba că iei un singur lucru și înțelegi totul imediat. Arheologia este o știință care lucrează în ansamblu, în care nu poți desprinde un artefact din context și să-ți imaginezi imediat ceva”, adaugă bărbatul.
Vârful de silex, însă, profesorul îl numește o descoperire cu adevărat specială. Astfel de artefacte se găsesc destul de rar.
„Este o așchie de silex destul de mică, de doar 5–6 centimetri, prelucrată de om, iar geometria obiectului este frumos formată. A fost un adevărat noroc că am trecut chiar în acel moment: apa spălase nisipul, iar el se uita la mine de la nivelul apei. Am observat așa ceva pentru prima dată. Nici colegii nu găsesc des astfel de lucruri”, povestește el.
După ce au discutat cu arheologi din Cernăuți, s-a stabilit că este un obiect tripolian, descoperit pe o așezare tripoliană. Această zonă fusese acoperită de apă aproape din anul 1985.
Potrivit lui Serhii Iakubîna, toate descoperirile sunt înregistrate și păstrate în muzeul școlii.
Ce se știe despre așezările străvechi de la Cormani
Pe locul vechilor Cormani, de-a lungul Nistrului, au fost efectuate numeroase cercetări arheologice, începând cu anii 1920–1930. Iar înainte de construirea lacului de acumulare, specialiștii au reușit să realizeze o cercetare amplă. Au fost găsite așezări paleolitice ale omului și locuințe ale omului primitiv, care vâna fauna din perioada glaciară.
În total, tocmai la Cormani, potrivit istoricului, au fost găsite artefacte cu o vechime de peste 30.000 de ani.
Alexandru Vasilachi
