BUCPRESS TV

BucPress TV: Casa Memorială „Mihai Eminescu” din Cernăuți – între memorie, degradare și speranța restaurării… În nordul Bucovinei, la Cernăuți, unde istoria românească și cultura europeană se împletesc într-un mod aparte, comunitatea românească continuă să păstreze vie memoria lui Mihai Eminescu. La 137 de ani de la trecerea în eternitate a poetului național, manifestările comemorative au adus din nou în atenția iubitorilor de poezie eminesciană, nu doar opera sa, ci și locurile care i-au marcat formarea intelectuală. Unul dintre aceste locuri este Casa Memorială „Mihai Eminescu”, cunoscută și ca fosta Casă a lui Aron Pumnul – edificiul în care tânărul Eminescu a locuit în anii de studii la Cernăuți. Astăzi, însă, acest simbol al culturii române se află într-o stare avansată de degradare, în ciuda numeroaselor promisiuni și inițiative de restaurare lansate de-a lungul anilor. În cadrul evenimentelor comemorative desfășurate în miez de cireșar la Cernăuți, participanții au atras din nou atenția asupra necesității salvării urgente a acestui monument. Curtea casei, unde a fost depus un omagiu floral la bustul poetului, a devenit locul unor mesaje ferme, dar și al unei speranțe constante. Printre vocile cele mai importante s-a aflat cea a Consulului General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, care a subliniat că România nu a abandonat acest proiect de suflet. Potrivit acesteia, dialogul cu autoritățile ucrainene continuă în mod direct și constant, cu obiectivul clar al restaurării și valorificării Casei lui Aron Pumnul. Speranța unei renașteri a acestui spațiu cultural este împărtășită și de cei care au venit special la Cernăuți în aceste zile. Printre ei, consilierul sucevean Daniel Ursachi, cunoscut pentru atașamentul său față de locurile eminesciene, a declarat că acest edificiu trebuie transformat într-un muzeu viu al memoriei românești. La rândul său, scriitoarea din București Irina Airinei a vorbit despre visul unei case memoriale redate circuitului cultural, un loc în care românii de pretutindeni să revină pentru a redescoperi începuturile lui Eminescu la Cernăuți. Deși starea actuală a Casei lui Aron Pumnul rămâne o rană deschisă pentru comunitatea românească din regiunea Cernăuți, mesajul transmis de participanții la zilele eminesciene a fost unul de speranță: că prin dialog, voință politică și implicare comună, acest loc de memorie va fi restaurat și redat circuitului cultural. La Cernăuți, Eminescu rămâne nu doar un simbol literar, ci și un liant identitar. Iar casa sa de tinerețe – astăzi în paragină – continuă să aștepte momentul renașterii. Urmăriți un reportaj realizat de jurnalistul Vitalie Zâgrea Vitalie Zâgrea pentru BucPress TV
BucPressTV:Casa Memorială „M.Eminescu” din Cernăuți–între memorie, degradare și speranța restaurării
BucPress TV: Comemorarea românilor deportați în Gulagurile Siberiei, la Târnauca În localitatea Târnauca din Ținutul Herța, regiunea Cernăuți, memoria deportărilor staliniste continuă să unească generațiile. La troița ridicată în memoria victimelor represiunilor sovietice s-au adunat, și în acest an, români din satele ținutului Herța pentru a-i cinsti pe cei care au fost smulși din casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan în noaptea de 13 iunie 1941. Ceremonia comemorativă, organizată de Asociația Intelectualilor Contemporani din Cernăuți, a reunit reprezentanți ai comunității românești, clerici, elevi și oficiali ai statului român. Deși sub troiță nu se află osemintele celor deportați, locul a devenit un simbol al durerii și al rezistenței prin memorie, un spațiu de rugăciune și reculegere pentru cei care nu s-au mai întors niciodată acasă. După slujba de pomenire oficiată de preotul Dumitru Balan, participanții au depus flori și au aprins lumânări în memoria victimelor deportărilor. În cadrul ceremoniei, consulul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a evidențiat importanța păstrării adevărului istoric și a transmiterii memoriei acestor tragedii către generațiile tinere. La rândul său, președintele Asociației Intelectualilor Contemporani din Cernăuți, Ion Vieru, a subliniat că datoria celor de astăzi este să nu lase uitarea să acopere suferințele celor persecutați de regimul totalitar. El a amintit că fiecare familie din Ținutul Herța păstrează încă mărturii despre deportări, arestări și despărțiri dramatice care au marcat destinul comunității românești. Printre participanți s-au aflat și localnici din Târnauca și Probotești, care consideră că asemenea comemorări sunt esențiale pentru educarea tinerilor și pentru înțelegerea trecutului. Ei spun că libertatea și identitatea națională trebuie apărate prin cunoașterea istoriei și prin respectul față de sacrificiul înaintașilor. Momentul culminant al manifestării a fost reculegerea colectivă în fața troiței, unde zecile de lumânări aprinse au simbolizat sufletele celor deportați în Gulagurile Siberiei. În liniștea serii, participanții au adus un omagiu românilor care au îndurat foametea, frigul, munca silnică și exilul forțat, mulți dintre ei pierzându-și viața departe de locurile natale. La 85 de ani de la tragedia deportărilor din iunie 1941, comunitatea românească din Ținutul Herța demonstrează că memoria victimelor rămâne vie. Prin rugăciune, recunoștință și transmiterea adevărului istoric, numele celor deportați continuă să fie păstrate în conștiința colectivă, ca un avertisment împotriva totalitarismului și ca o lecție de demnitate pentru generațiile viitoare. Urmăriți un reportaj realizat de jurnalistul Vitalie ZÂGREA
BucPress TV-Românii din Târnauca, ținutul Herța și-au omagiat martirii neamului deportați în Siberia
BucPress TV: Festivalul „Dorul de copilărie” – o punte de suflet între trecut și viitor În satul Buda Mică din Ținutul Herța, Ziua Internațională a Copilului a fost sărbătorită prin cântec, joc și tradiții românești. Aici a avut loc prima ediție a Festivalului folcloric pentru copii „Dorul de copilărie”, un eveniment născut din dragostea pentru valorile strămoșești și din dorul de casă al unei basarabence stabilite de peste 15 ani în nordul Bucovinei. La originea acestei frumoase inițiative se află Natalia Cevca, directoarea Casei Folclorice din Buda Mică. Originară din raionul Râșcani, Republica Moldova, Natalia spune că a adus cu sine, peste Prut, o adevărată „trăistuță de folclor”, plină cu cântece bătrânești, costume populare și obiceiuri moștenite din Basarabia. „Am venit aici cu dorul de acasă și cu dragostea pentru cântecul popular. Din Basarabia am adus în trăistuța mea de suflet cele mai frumoase cântece bătrânești, portul popular și obiceiurile strămoșești. Le-am împletit ca într-o cunună de dor cu tradițiile care se păstrează și astăzi în satele românești din Ținutul Herța. Copiii sunt cei care vor duce mai departe această moștenire și de aceea am dorit să le ofer o sărbătoare a lor, în care să se regăsească prin cântec și tradiție.”, - spune Natalia Cevca. Seară de seară, Natalia Cevca adună copiii satului Buda Mică în jurul cântecului românesc. În cadrul Casei Folclorice pe care o conduce, a format mai multe colective artistice pentru copii, insuflându-le dragostea pentru rădăcini și identitate. La festival au participat copii din toate satele comunei Ostrița, (Buda Mică, Buda Mare, Godinești, Horbova, Mamornița Vama, Ostrița), care au prezentat cântece populare, dansuri și momente artistice inspirate din tradițiile românești ale regiunii. Evenimentul a avut și o puternică încărcătură emoțională. Alisa Alexa, mama a doi copii vorbește cu speranță despre viitorul acestor generații crescute în umbra războiului. „Privind acești copii pe scenă, ne dorim cu toții același lucru – pace. Așteptăm cu nerăbdare să se sfârșească războiul, pentru ca acești copii să crească în sânul familiilor lor, fără să fie nevoiți să ducă dorul părinților plecați pe front sau peste hotare. Copilăria trebuie să însemne bucurie, joc și dragoste părintească”, - afirmă Alisa Alexa. Festivalul s-a bucurat și de sprijinul autorităților locale. Conducerea comunei Ostrița a susținut organizarea evenimentului, apreciind importanța lui pentru păstrarea identității culturale și pentru dezvoltarea comunității. Primarul comunei, Vasile Țurcan, spune că amploarea manifestării l-a impresionat: „Am rămas plăcut surprins de ceea ce au reușit să organizeze locuitorii satului Buda Mică împreună cu doamna Natalia Cevca. Este pentru prima dată când în această localitate, cea mai mica din comuna Ostrița, are loc un festival cultural de asemenea anvergură. Participarea numeroasă și implicarea copiilor demonstrează că tradițiile noastre au viitor.” Într-o perioadă marcată de încercări și nesiguranță, Festivalul „Dorul de copilărie” a adus la Buda Mică bucuria întâlnirii, a cântecului și a tradițiilor românești. Iar firul care le-a unit pe toate a fost dorul – dorul de casă, de copilărie și de valorile moștenite de la străbuni, pe care Natalia Cevca le transmite cu grijă noilor generații. Vitalie ZÂGREA pentru BucPress TV
BucPressTV - Festivalul folcloric „Dorul de copilărie”, ediția 1, s. Buda Mică, regiunea Cernăuți
La Palatul Național al Românilor din Cernăuți a avut loc „masa rotundă” internațională cu genericul „Zoe Dumitrescu-Bușulenga – model intelectual și reper al spiritualității românești”, eveniment dedicat comemorării a două decenii de la trecerea la cele veșnice a celei care a devenit, în monahism, Maica Benedicta. Manifestarea care s-a desfășurat în incinta Palatului Național al Românilor din bătrâna urbe cernăuțeană, a reunit profesori universitari, oameni de cultură, studenți și iubitori ai operei eminesciene, într-un dialog despre credință, cultură și responsabilitatea transmiterii valorilor autentice către tânăra generație. Evenimentul a fost organizat de Catedra de Filologie Română și Clasică a Universității cernăuțene cu sprijinul Mănăstirii Putna și al Fundației „Credință și Creație – Academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga”. Deschiderea întâlnirii a fost marcată de un moment de rugăciune și de binecuvântarea transmisă participanților de părintele arhimandrit Dosoftei Dijmărescu, care a venit la Cernăuți de la Mănăstirea Putna. În intervenția sa, părintele Dosoftei a vorbit despre moștenirea spirituală și culturală lăsată de Maica Benedicta, subliniind că Zoe Dumitrescu-Bușulenga rămâne un model de verticalitate, credință și responsabilitate intelectuală. Participanții au urmărit și filmul documentar „Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Cununa devenirii”, care evocă parcursul impresionant al academicianului, de la activitatea universitară și cercetarea eminesciană până la retragerea în viața monahală de la Putna. Pentru jurnalista și scriitoarea cernăuțeană Maria Andrieș, personalitatea Maicii Benedicta ocupă un loc aparte în conștiința românilor din nordul Bucovinei. Maria Andrieș a amintit că, în perioada sovietică, operele și studiile semnate de Zoe Dumitrescu-Bușulenga reprezentau pentru românii din regiunea Cernăuți adevărate repere culturale, descoperite și transmise cu multă grijă de cei care doreau să păstreze legătura cu valorile spirituale și literare românești. În cadrul dialogului au fost evocate contribuțiile excepționale ale academicianului la cercetarea operei lui Mihai Eminescu, precum și rolul său în promovarea culturii române în spațiul european. Despre această legătură dintre Eminescu și Zoe Dumitrescu-Bușulenga a vorbit și Elena Vântu Tărâțeanu, directorul Muzeului „Mihai Eminescu” din Cernăuți. Potrivit Elenei Vântu Tărâțeanu, prezența simbolică a Maicii Benedicta la Cernăuți înseamnă și o reîntoarcere la izvoarele culturii românești, deoarece acolo unde este evocată personalitatea sa se regăsește întotdeauna și spiritul lui Mihai Eminescu. Participanții la manifestare au avut ocazia să descopere și o expoziție de artă dedicată Maicii Benedicta, precum și volume oferite în dar de Mănăstirea Putna tinerilor români din regiunea Cernăuți. Mesajul central al întâlnirii a fost acela că modelele autentice trebuie readuse permanent în atenția societății, mai ales într-o epocă în care valorile spirituale sunt adesea puse la încercare. Comemorarea de la Cernăuți a demonstrat încă o dată că personalitatea academicianului Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta continuă să inspire generații întregi prin credință, cultură și dragoste față de identitatea românească. Urmăriți un reportaj realizat de jurnalistul Vitalie ZÂGREA
BucPress TV Comemorare Zoie Dumitrescu
Pătrăuții de Jos: tradiția bucovineană, celebrată la prima ediție a Festivalului etnografic „De la lume adunate și-napoi la lume date” În satul Pătrăuții de Jos, regiunea Cernăuți, a avut loc prima ediție a Festivalului etnografic „De la lume adunate și-napoi la lume date”, un eveniment dedicat tradițiilor bucovinene, identității culturale și valorilor moștenite de la strămoși. Manifestarea a reunit locuitori ai comunității, artiști, cadre didactice și invitați din România și Ucraina, transformând localitatea într-un veritabil spațiu de dialog intercultural. Festivalul a debutat cu vizitarea muzeului etnografic local, unde sunt păstrate obiecte autentice din viața tradițională bucovineană: costume populare, unelte, țesături și lada de zestre, simbol al continuității identitare. Pe scena Casei de Cultură, elevii și ansamblurile folclorice au prezentat cântece și dansuri tradiționale din Bucovina, de la hore și sârbe la jocuri populare transmise din generație în generație. Atmosfera a fost una de sărbătoare și, în același timp, de profund respect față de trecut, evidențiind continuitatea valorilor culturale în rândul noilor generații. Un moment important al evenimentului l-a constituit mesajul de unitate și pace transmis înaintea programului artistic, în memoria eroilor căzuți în războiul din Ucraina. Organizatorii au subliniat că festivalul reprezintă nu doar o manifestare culturală, ci și o reafirmare a identității și solidarității comunității românești din nordul Bucovinei, precum și un exemplu de conviețuire armonioasă între etnii. La eveniment au participat și reprezentanți ai Consulatului General al României la Cernăuți, printre care consulul general Irina Loredana Stănculescu și consulul general de carieră Cristian Dacica. Aceștia au transmis mesaje de sprijin și încurajare pentru etnicii români din Ucraina, subliniind importanța păstrării și valorificării patrimoniului cultural. Prezența oaspeților din România a oferit un impuls suplimentar organizatorilor Natalia Balan și Larisa Popescu-Chedic, care își propun transformarea festivalului într-un eveniment cu deschidere internațională. Festivalul de la Pătrăuții de Jos confirmă încă o dată că Bucovina rămâne un spațiu viu al tradițiilor, al diversității culturale și al respectului față de moștenirea strămoșească. UIrmăriți un reportaj realizat de jurnalistul Vitalie Zâgrea.
BucPress TV - Pătrăuții de Jos - 2026
BucPressTV - Cernăuți, Festivalul „Mozaic bucovinean”, ediția a doua. Urmăriți un reportaj realizat de jurnalistul Vitalie ZÂGREA.
BucPressTV - Cernăuți, Festivalul „Mozaic bucovinean”, ediția a doua.
BucPress TV - Liceul nr. 1 din comuna Ciudei, regiunea Cernăuți - 210 ani de la inaugurare
Un nou parteneriat educațional între românii din Ucraina și România, semnat la Boian Un nou pas important în consolidarea relațiilor educaționale și culturale dintre comunitățile românești din Ucraina și instituțiile de învățământ din România a fost făcut sâmbătă, 16 mai 2026, prin semnarea unui parteneriat de colaborare între Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina și Școala Gimnazială Zamostea, județul Suceava. Evenimentul oficial, desfășurat în comuna Boian din regiunea Cernăuți, în cadrul manifestării cultural-istorice „OAMENI și TIMPURI: patrimoniul cultural și istoric al românilor din nordul Bucovinei”, a reunit profesori, reprezentanți ai comunității românești din regiune și invitați din domeniul educației din Ucraina și România. Participanții au subliniat importanța dezvoltării relațiilor dintre instituțiile de învățământ de pe cele două maluri ale frontierei și necesitatea promovării valorilor culturale și spirituale românești în comunitățile istorice. Prezentă la ceremonia oficială de semnare a acordului de colaborare, doamna Lilia Govornean, președinta Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina, a declarat că asemenea parteneriate contribuie la apropierea dintre cadrele didactice și la păstrarea identității românești prin educație și cultură. „Aceste momente sunt deosebit de importante pentru viitorul relațiilor de colaborare dintre instituțiile de învățământ din Ucraina și România. Prin asemenea proiecte reușim să construim punți între profesori, elevi și comunități, păstrând în același timp limba română și valorile noastre culturale”, a menționat Lilia Govornean. Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina are deja mai multe acorduri de colaborare cu instituții educaționale din România și Republica Moldova, iar noul parteneriat semnat la Boian vine să extindă și să consolideze aceste relații. La eveniment a participat și profesoara Corina Beldeanu de la Școala Gimnazială Zamostea, județul Suceava, care a evidențiat importanța schimburilor educaționale și culturale dintre cele două instituții. „Acest acord reprezintă o oportunitate importantă pentru schimburi de experiență, proiecte educaționale comune și activități culturale dedicate elevilor și profesorilor. Ne dorim ca acest parteneriat să fie unul activ și de lungă durată”, a declarat profesoara Corina Beldeanu. Participanții la ceremonia oficială au apreciat că asemenea inițiative contribuie la întărirea relațiilor dintre comunitățile românești din Ucraina și România și la dezvoltarea unor proiecte comune în beneficiul tinerei generații. Evenimentul de la Boian s-a desfășurat într-o atmosferă de unitate și solidaritate culturală, fiind considerat de participanți o nouă dovadă a colaborării active dintre școlile românești din regiunea Cernăuți și instituțiile educaționale din România. Vitalie ZÂGREA pentru BucPress TV
BucPress TV: ACDERU - Școala Gimnazială ZAMOSTEA, parteneriat de colaborare
BucPress TV: „Masa rotundă” internațională: „Nicolae Labiș – poetul tinereții eterne” (video) La Universitatea Națională „Iuri Fedkovici” din Cernăuți, acolo unde spiritul culturii române continuă să unească generații și destine, săptămâna aceasta, în preajma Zilei Europei s-a desfășurat „masa rotundă” internațională cu genericul „Nicolae Labiș – poetul tinereții eterne”. Evenimentul, organizat de Catedra de Filologie Română și Clasică, a reunit oameni de cultură, profesori universitari, scriitori, studenți și elevi din nordul Bucovinei și din România, într-un omagiu adus marelui poet Nicolae Labiș. Atmosfera din sala universității cernăuțene a fost una încărcată de emoție și reflecție. Participanții au vorbit despre actualitatea poeziei lui Labiș, despre destinul său tragic, dar și despre forța unei creații care continuă să inspire tinerii de astăzi. Evenimentul a fost moderat de conferențiarul universitar doctor Cristina Paladian, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică, care a subliniat rolul universității drept spațiu de dialog cultural și academic românesc în Bucovina. Printre invitații de onoare s-a aflat și doamna Sanda-Maria Ardeleanu, venită de la Suceava, care a vorbit despre semnificația unei asemenea întâlniri dedicate poetului Nicolae Labiș. La rândul său, Nicolae Șapcă a evidențiat importanța menținerii unui dialog cultural permanent între comunitățile românești din nordul și sufdul Bucovinei. În cadrul manifestării au fost evocate momente din viața poetului, au fost recitate versuri și au fost prezentate reflecții asupra operei sale literare. Participanții au accentuat faptul că poezia lui Labiș continuă să vorbească despre libertate, demnitate și sensibilitate umană. Printre cei prezenți s-au numărat scriitori și oameni de cultură din regiunea Cernăuți și județul Suceava, dar și studenți ai secției de filologie română, pentru care întâlnirea a reprezentat o adevărată lecție de cultură și identitate. Un moment aparte al reuniunii l-a constituit mesajul video transmis de Margareta Labiș, sora poetului, care a readus în atenția participanților dimensiunea umană și sensibilă a poetului. Prin această manifestare culturală, Universitatea Națională „Iuri Fedkovici” din Cernăuți reconfirmă rolul său de important centru academic și spiritual al românilor din Bucovina, consolidând legăturile culturale dintre România și Ucraina. Vitalie Zâgrea pentru BucPress TV
BucPress TV - poetul Nicolae Labiș comemorat la Universitatea din Cernăuți
Subscribe