BUCPRESS TV

Radio Cernăuți - RRI: Limba română, sărbătorită oficial pentru prima dată în Ucraina Interviu cu Anatol Popescu, președintele fondator al Asociației Național-Culturale „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa, organizația care a inițiat demersul pentru instituirea oficială a Zilei Limbii Române în Ucraina. Începând din 2026, Ziua Limbii Române este sărbătorită oficial în Ucraina, la 31 august. Jurnalistă: Roxana Iorgulescu Bandrabur, Radio România Internațional. #RadioCernăuți #RadioRomâniaInternațional #ZiuaLimbiiRomâne #RomâniiDinUcraina #AnatolPopescu #RegiuneaOdesa
Radio Cernăuți - RRI: Limba română, sărbătorită oficial pentru prima dată în Ucraina
BucPressTV - Iancu Flondor a fost comemorat de Comunitatea românească din nordul Bucovinei. Urmăriți un reportaj realizat de jurnalistul Vitalie ZÂGREA.
BucPressTV - Iancu Flondor a fost comemorat de Comunitatea românească din nordul Bucovinei
BucPress TV: Cernăuți își extinde cooperarea cu România și pregătește noi parteneriate cu Republica Moldova (VIDEO) Administrația Militară Regională Cernăuți își consolidează relațiile cu autoritățile locale din România și își propune să extindă, în perioada următoare, cooperarea și cu Republica Moldova. Dezvoltarea infrastructurii, modernizarea serviciilor publice, atragerea fondurilor europene și sprijinirea comunităților afectate de război se află printre principalele obiective discutate în cadrul vizitelor recente ale guvernatorului regiunii Cernăuți, Ruslan Osypenko, în județele Timiș și Bihor. Participarea la Adunarea Regiunilor Europene din județul Timiș a oferit administrației regionale Cernăuți ocazia de a iniția noi parteneriate și de a identifica proiecte comune cu autoritățile române. „Aceasta a fost prima mea deplasare în România. Am vizitat județul Timiș, unde a avut loc Adunarea Regiunilor Europene. Ne-am întâlnit cu președintele Consiliului Județean Timiș, am discutat mai multe subiecte de interes comun și am convenit asupra semnării unor acorduri de cooperare. Am abordat și problema organizării odihnei pentru copiii din categoriile vulnerabile, în special pentru copiii veteranilor, ai militarilor căzuți în război și ai persoanelor strămutate intern. Propunerea a fost primită pozitiv. Partea română și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini această inițiativă. De asemenea, ne pregătim pentru sezonul rece și avem nevoie de generatoare, invertoare și panouri solare pentru spitale, școli și grădinițe, astfel încât activitatea acestora să nu fie întreruptă. Și în această privință partea română ne-a promis sprijin”, a mai spus guvernatorul regiunii Cernăuți Ruslan Osypenko. Pe agenda discuțiilor s-au aflat și proiecte de dezvoltare a infrastructurii transfrontaliere. La Oradea au fost abordate posibilitățile de consolidare a relațiilor dintre cele două orașe înfrățite – Cernăuți și Oradea, iar în timpul întâlnirii la Cernăuți cu delegația de la Botoșani au fost analizate soluții pentru modernizarea punctelor de trecere a frontierei și facilitarea transportului de mărfuri și a curselor turistice. Totodată, administrația regională de la Cernăuți urmărește valorificarea Programului România–Ucraina 2021–2027 pentru implementarea unor proiecte comune în beneficiul comunităților din cele două țări. Potrivit autorităților regionale Cernăuți, cooperarea cu județele din România produce deja rezultate concrete, iar în perioada următoare este planificată extinderea relațiilor și cu Republica Moldova. Autoritățile de la Cernăuți afirmă că dialogul cu partenerii români va continua prin intermediul unor grupuri comune de lucru și al unor noi întâlniri programate în perioada următoare. În paralel, administrația regională pregătește primele proiecte de cooperare cu Republica Moldova, cu scopul de a dezvolta infrastructura, de a atrage investiții și finanțări europene și de a consolida relațiile dintre comunitățile din regiune. Prin aceste demersuri, regiunea Cernăuți își propune să transforme cooperarea transfrontalieră într-un instrument de dezvoltare și sprijin reciproc, într-un context în care războiul continuă să genereze provocări majore pentru comunitățile din Ucraina. Vitalie ZÂGREA pentru BucPress TV
BucPress TV: Cernăuți își extinde cooperarea cu România și pregătește noi parteneriate cu R.Moldova
BucPress TV-2026. Tot mai mulți absolvenți din regiunea Cernăuți aleg să-și continue studiile universitare în România, iar Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava rămâne una dintre principalele opțiuni. Și în acest an, reprezentanții instituției au venit la Cernăuți pentru a prelua dosarele de admitere, oferindu-le candidaților posibilitatea de a aplica fără a trece frontiera. Interesul pentru studiile din România este în creștere, pe fondul calității procesului educațional, al diplomelor recunoscute la nivel european și al contextului dificil din Ucraina. Tinerii apreciază oportunitățile de formare și perspectivele profesionale oferite de învățământul superior românesc. Universitatea pune la dispoziția românilor de pretutindeni sute de locuri cu bursă pentru programele de licență și master, iar domeniile cele mai solicitate sunt medicina, ingineria, informatica, economia și dreptul. Preluarea dosarelor direct la Cernăuți simplifică procesul de admitere și reduce costurile pentru familii. Pentru mulți dintre absolvenții din nordul Bucovinei, studiile la Suceava reprezintă o șansă la o pregătire de calitate și la un viitor într-un spațiu european. Vitalie Zâgrea, BucPress TV, Cernăuți.Urmăriți un reportaj realizat de jurnalistul Vitalie ZÂGREA.
BucPress TV - Tot mai mulți tineri din Ucraina vor să studeze în România
Cernăuțiul a găzduit, în aceste zile de iulie, cea de-a 37-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor „Întâlniri Bucovinene”, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate promovării tradițiilor și patrimoniului multicultural al Bucovinei. Ansambluri folclorice profesioniste și de amatori din Ucraina, România și Polonia au evoluat pe scenele festivalului, prezentând cântece, dansuri, port popular și obiceiuri specifice comunităților care conviețuiesc de secole în această regiune. Festivalul este organizat de autoritățile locale și regionale din Cernăuți, în parteneriat cu organizatorii internaționali ai proiectului cultural „Întâlniri Bucovinene”, care a organizat cea de-a 37 ediție și în orașul Câmpulung Moldovenesc, în România. Ediția din acest an a fost însă marcată și de o situație fără precedent. Pentru prima dată de când Festivalul „Întâlniri Bucovinene” se desfășoară la Cernăuți, pe scena manifestării nu a urcat niciun ansamblu folcloric din satele românești ale regiunii Cernăuți. Deși festivalul își propune să promoveze diversitatea etnică și culturală a Bucovinei, iar în program au fost prezente colective reprezentând diferite comunități, formațiile folclorice ale comunității românești din nordul Bucovinei au lipsit în totalitate. Până în acest moment, organizatorii nu au oferit o explicație publică privind absența lor. În ciuda acestui fapt, atmosfera de sărbătoare a dominat cele două zile de festival, iar artiștii invitați din România au vorbit cu emoție despre bucuria de a reveni la Cernăuți și despre importanța păstrării tradițiilor și a legăturilor culturale dintre comunitățile bucovinene de acasă și din lume. Urmăriți un reportaj realizat de jurnalistul Vitalie Zâgrea
BucPress TV - La Cernăuți a avut loc Festivalul internațional „Întâlniri bucovinene 2026”
La Palatul Național al Românilor din Cernăuți a avut loc lansarea celui mai nou volum semnat de istoricul literar și profesorul universitar Mircea Diaconu – „Bucovina. Fals tratat de gastronomie și istorie politică”. Cartea propune o incursiune originală în trecutul Bucovinei, îmbinând gastronomia cu istoria și memoria unui spațiu multicultural. Evenimentul a reunit personalități din mediul academic și cultural, diplomați și iubitori ai cărții din România și Ucraina. Vă invităm să urmăriți reportajul realizat de jurnalistul Vitalie ZÂGREA, despre o lucrare care readuce în prim-plan identitatea, patrimoniul și valorile istorice ale Bucovinei.
BucPressTV: Lansări de carte la Cernăuți-„Bucovina. Fals tratat de gastronomie și istorie politică”
BucPress TV: Casa Memorială „Mihai Eminescu” din Cernăuți – între memorie, degradare și speranța restaurării… În nordul Bucovinei, la Cernăuți, unde istoria românească și cultura europeană se împletesc într-un mod aparte, comunitatea românească continuă să păstreze vie memoria lui Mihai Eminescu. La 137 de ani de la trecerea în eternitate a poetului național, manifestările comemorative au adus din nou în atenția iubitorilor de poezie eminesciană, nu doar opera sa, ci și locurile care i-au marcat formarea intelectuală. Unul dintre aceste locuri este Casa Memorială „Mihai Eminescu”, cunoscută și ca fosta Casă a lui Aron Pumnul – edificiul în care tânărul Eminescu a locuit în anii de studii la Cernăuți. Astăzi, însă, acest simbol al culturii române se află într-o stare avansată de degradare, în ciuda numeroaselor promisiuni și inițiative de restaurare lansate de-a lungul anilor. În cadrul evenimentelor comemorative desfășurate în miez de cireșar la Cernăuți, participanții au atras din nou atenția asupra necesității salvării urgente a acestui monument. Curtea casei, unde a fost depus un omagiu floral la bustul poetului, a devenit locul unor mesaje ferme, dar și al unei speranțe constante. Printre vocile cele mai importante s-a aflat cea a Consulului General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, care a subliniat că România nu a abandonat acest proiect de suflet. Potrivit acesteia, dialogul cu autoritățile ucrainene continuă în mod direct și constant, cu obiectivul clar al restaurării și valorificării Casei lui Aron Pumnul. Speranța unei renașteri a acestui spațiu cultural este împărtășită și de cei care au venit special la Cernăuți în aceste zile. Printre ei, consilierul sucevean Daniel Ursachi, cunoscut pentru atașamentul său față de locurile eminesciene, a declarat că acest edificiu trebuie transformat într-un muzeu viu al memoriei românești. La rândul său, scriitoarea din București Irina Airinei a vorbit despre visul unei case memoriale redate circuitului cultural, un loc în care românii de pretutindeni să revină pentru a redescoperi începuturile lui Eminescu la Cernăuți. Deși starea actuală a Casei lui Aron Pumnul rămâne o rană deschisă pentru comunitatea românească din regiunea Cernăuți, mesajul transmis de participanții la zilele eminesciene a fost unul de speranță: că prin dialog, voință politică și implicare comună, acest loc de memorie va fi restaurat și redat circuitului cultural. La Cernăuți, Eminescu rămâne nu doar un simbol literar, ci și un liant identitar. Iar casa sa de tinerețe – astăzi în paragină – continuă să aștepte momentul renașterii. Urmăriți un reportaj realizat de jurnalistul Vitalie Zâgrea Vitalie Zâgrea pentru BucPress TV
BucPressTV:Casa Memorială „M.Eminescu” din Cernăuți–între memorie, degradare și speranța restaurării
BucPress TV: Comemorarea românilor deportați în Gulagurile Siberiei, la Târnauca În localitatea Târnauca din Ținutul Herța, regiunea Cernăuți, memoria deportărilor staliniste continuă să unească generațiile. La troița ridicată în memoria victimelor represiunilor sovietice s-au adunat, și în acest an, români din satele ținutului Herța pentru a-i cinsti pe cei care au fost smulși din casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan în noaptea de 13 iunie 1941. Ceremonia comemorativă, organizată de Asociația Intelectualilor Contemporani din Cernăuți, a reunit reprezentanți ai comunității românești, clerici, elevi și oficiali ai statului român. Deși sub troiță nu se află osemintele celor deportați, locul a devenit un simbol al durerii și al rezistenței prin memorie, un spațiu de rugăciune și reculegere pentru cei care nu s-au mai întors niciodată acasă. După slujba de pomenire oficiată de preotul Dumitru Balan, participanții au depus flori și au aprins lumânări în memoria victimelor deportărilor. În cadrul ceremoniei, consulul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a evidențiat importanța păstrării adevărului istoric și a transmiterii memoriei acestor tragedii către generațiile tinere. La rândul său, președintele Asociației Intelectualilor Contemporani din Cernăuți, Ion Vieru, a subliniat că datoria celor de astăzi este să nu lase uitarea să acopere suferințele celor persecutați de regimul totalitar. El a amintit că fiecare familie din Ținutul Herța păstrează încă mărturii despre deportări, arestări și despărțiri dramatice care au marcat destinul comunității românești. Printre participanți s-au aflat și localnici din Târnauca și Probotești, care consideră că asemenea comemorări sunt esențiale pentru educarea tinerilor și pentru înțelegerea trecutului. Ei spun că libertatea și identitatea națională trebuie apărate prin cunoașterea istoriei și prin respectul față de sacrificiul înaintașilor. Momentul culminant al manifestării a fost reculegerea colectivă în fața troiței, unde zecile de lumânări aprinse au simbolizat sufletele celor deportați în Gulagurile Siberiei. În liniștea serii, participanții au adus un omagiu românilor care au îndurat foametea, frigul, munca silnică și exilul forțat, mulți dintre ei pierzându-și viața departe de locurile natale. La 85 de ani de la tragedia deportărilor din iunie 1941, comunitatea românească din Ținutul Herța demonstrează că memoria victimelor rămâne vie. Prin rugăciune, recunoștință și transmiterea adevărului istoric, numele celor deportați continuă să fie păstrate în conștiința colectivă, ca un avertisment împotriva totalitarismului și ca o lecție de demnitate pentru generațiile viitoare. Urmăriți un reportaj realizat de jurnalistul Vitalie ZÂGREA
BucPress TV-Românii din Târnauca, ținutul Herța și-au omagiat martirii neamului deportați în Siberia
BucPress TV: Festivalul „Dorul de copilărie” – o punte de suflet între trecut și viitor În satul Buda Mică din Ținutul Herța, Ziua Internațională a Copilului a fost sărbătorită prin cântec, joc și tradiții românești. Aici a avut loc prima ediție a Festivalului folcloric pentru copii „Dorul de copilărie”, un eveniment născut din dragostea pentru valorile strămoșești și din dorul de casă al unei basarabence stabilite de peste 15 ani în nordul Bucovinei. La originea acestei frumoase inițiative se află Natalia Cevca, directoarea Casei Folclorice din Buda Mică. Originară din raionul Râșcani, Republica Moldova, Natalia spune că a adus cu sine, peste Prut, o adevărată „trăistuță de folclor”, plină cu cântece bătrânești, costume populare și obiceiuri moștenite din Basarabia. „Am venit aici cu dorul de acasă și cu dragostea pentru cântecul popular. Din Basarabia am adus în trăistuța mea de suflet cele mai frumoase cântece bătrânești, portul popular și obiceiurile strămoșești. Le-am împletit ca într-o cunună de dor cu tradițiile care se păstrează și astăzi în satele românești din Ținutul Herța. Copiii sunt cei care vor duce mai departe această moștenire și de aceea am dorit să le ofer o sărbătoare a lor, în care să se regăsească prin cântec și tradiție.”, - spune Natalia Cevca. Seară de seară, Natalia Cevca adună copiii satului Buda Mică în jurul cântecului românesc. În cadrul Casei Folclorice pe care o conduce, a format mai multe colective artistice pentru copii, insuflându-le dragostea pentru rădăcini și identitate. La festival au participat copii din toate satele comunei Ostrița, (Buda Mică, Buda Mare, Godinești, Horbova, Mamornița Vama, Ostrița), care au prezentat cântece populare, dansuri și momente artistice inspirate din tradițiile românești ale regiunii. Evenimentul a avut și o puternică încărcătură emoțională. Alisa Alexa, mama a doi copii vorbește cu speranță despre viitorul acestor generații crescute în umbra războiului. „Privind acești copii pe scenă, ne dorim cu toții același lucru – pace. Așteptăm cu nerăbdare să se sfârșească războiul, pentru ca acești copii să crească în sânul familiilor lor, fără să fie nevoiți să ducă dorul părinților plecați pe front sau peste hotare. Copilăria trebuie să însemne bucurie, joc și dragoste părintească”, - afirmă Alisa Alexa. Festivalul s-a bucurat și de sprijinul autorităților locale. Conducerea comunei Ostrița a susținut organizarea evenimentului, apreciind importanța lui pentru păstrarea identității culturale și pentru dezvoltarea comunității. Primarul comunei, Vasile Țurcan, spune că amploarea manifestării l-a impresionat: „Am rămas plăcut surprins de ceea ce au reușit să organizeze locuitorii satului Buda Mică împreună cu doamna Natalia Cevca. Este pentru prima dată când în această localitate, cea mai mica din comuna Ostrița, are loc un festival cultural de asemenea anvergură. Participarea numeroasă și implicarea copiilor demonstrează că tradițiile noastre au viitor.” Într-o perioadă marcată de încercări și nesiguranță, Festivalul „Dorul de copilărie” a adus la Buda Mică bucuria întâlnirii, a cântecului și a tradițiilor românești. Iar firul care le-a unit pe toate a fost dorul – dorul de casă, de copilărie și de valorile moștenite de la străbuni, pe care Natalia Cevca le transmite cu grijă noilor generații. Vitalie ZÂGREA pentru BucPress TV
BucPressTV - Festivalul folcloric „Dorul de copilărie”, ediția 1, s. Buda Mică, regiunea Cernăuți
Subscribe