De ce negocierile reale de pace dintre Ucraina și Rusia au devenit imposibile?

Negocierile din martie, un dialog al surzilor cu muții

După câteva runde de negocieri desfășurate în martie la nivelul delegațiilor oficiale sau al miniștrilor de externe, a devenit clar că ambele părți înțeleg diferit natura și scopurile acestui conflict militar. După fiecare întâlnire, partea rusă informa presa despre eforturile depuse pentru a convinge Ucraina să se demilitarizeze benevol, să nu revină la statutul nuclear, să nu mai producă arme de distrugere în masă, să-și mențină statutul neutru, adică să renunțe la ideea de aderarea la NATO, iar partea ucraineană amintea de coridoare umanitare, evacuarea civililor, încetarea focului, retragerea armatei ruse de pe teritoriul Ucrainei și, la un moment dat, a pus în discuție finanțarea de către Rusia a procesului de reconstruire a statului ucrainean.

Argumentele părții ruse se încadrau perfect în logica narațiunilor de propagandă despre demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, folosite pentru a justifica „operațiunea militară specială”. Kremlinul continua să-și convingă cetățenii că Rusia îi mai oferă o șansă Ucrainei să renunțe la „militarizare” ca politică de stat și la „ideologia nazistă”, sperând să mai câștige timp pentru a învinge Ucraina, despre care părea că e sigur că va ceda la un moment dat.

În același timp, Kievul a fost decis de la bun început să reziste în fața agresiunii ruse, dar a acceptat negocierile pentru a rezolva unele probleme care necesitau un dialog direct cu Rusia, cum ar fi evacuarea civililor blocați într-o serie de localități peste care a venit războiul. În plus, negocierile îi permiteau Ucrainei să câștige timpul necesar pentru a se regrupa și a-și consolida apărarea

După soluționarea problemelor stringente și alungarea trupelor rusești din nordul și nord-estul Ucrainei, Kievul a renunțat la negocieri de dragul negocierilor, schimbându-și narațiunea rezistenței cu cea a victoriei.

Procesul de pace în Ucraina a fost blocat după ce Kievul a propus un format de garanții de securitate, cu implicarea statelor din Occident, dar și a Rusiei. Inițiativa a fost însă sortită de la bun început eșecului, având în vedere comportamentul forțelor Moscovei, care au lansat atacuri chiar în timpul discuțiilor dintre delegații, au bombardat numeroase obiective civile în localitățile ucrainene și au comis crime de război, cercetate de Kiev împreună cu experții internaționali.

Rusia nu vrea pace, ci distrugerea Ucrainei

Autoritățile ucrainene înțeleg perfect că Moscova nu-și dorește o pace durabilă pe teritoriul Ucrainei și un dialog sincer cu autoritățile de la Kiev. Rusia nu consideră Ucraina un partener de dialog cu care poți discuta de la egal la egal. Scopul Rusiei, potrivit argumentării lui Vladimir Putin din dimineața zilei de 24 februarie, când a fost anunțată invazia, este de a curăța statul vecin de naziști, adică de oponenți politici, de a demilitariza și de a aduce la putere un regim marionetă. Unii analiști politici din Ucraina au atenționat că liderul de la Kremlin nu se va așeza vreodată la masa negocierilor cu Volodimir Zelenski întrucât consideră că ar fi sub nivelul lui. „Putin vrea glorie mondială, vrea influență geopolitică globală”, potrivit analistului militar ucrainean Oleg Jdanov; or în această viziune, Zelenski e prea „mărunt”.  

După ce liderul de la Kremlin a semnat la 30 septembrie actul de anexare a patru regiuni ucrainene la Rusia, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina va discuta cu Rusia despre pace doar după ce Putin va pleca de la putere. Zelenski a amintit de crimele comise de armata rusă pe teritoriul Ucrainei, de bombardarea și distrugerea infrastructurii critice, dar și de dorința permanentă a Rusiei de a anexa noi și noi teritorii. Toate aceste fapte indică refuzul Rusiei de a participa la negocieri reale de pace.

Încurajarea negocierilor de către Occident și reacția Kievului

La începutul lunii noiembrie, Washington Post a scris că Ucraina ar fi primit încurajări din partea Administrației americane de a se arăta public deschisă la negocieri de pace cu Rusia. Îndemnul SUA vine în contextul în care Departamentul de Stat a spus că Moscova escaladează războiul și nu dorește serios să se angajeze în discuții de pace.

La câteva zile după publicarea acestei informații, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că Rusia încă este deschisă la negocieri cu Ucraina și le va purta ținând cont de realitățile care se conturează în acest moment. „Nu am renunțat niciodată la ele. Suntem pregătiți să le purtăm, desigur, ținând cont de realitățile care se conturează acum”, a spus Zaharova.

În replică, consilierul președintelui Ucrainei, Mihailo Podoliak, a scris pe contul său de Twitter că generalii ruși au nevoie de o „înghețare” a conflictului, au nevoie de o pauză, iar Kremlinul luptă din răsputeri pentru semnarea unui acord cât de mic în care să-i fie recunoscute o parte din teritoriile ocupate. „Are oare nevoie Ucraina de asta? Continuăm să ne eliberăm teritoriile”, a adăugat Podoliak.

Președintele Zelenski s-a arătat a fi ceva mai deschis negocierilor, dar cu o condiție importantă: „Nu am închis nicio ușă. Am spus că suntem dispuși să discutăm cu Rusia, dar cu o altă Rusie. Cu acel stat care cu adevărat va dori pacea. Cu acea Rusie care va recunoaște că este un stat ocupant… Ei trebuie totul să ne dea înapoi: pământul, drepturile, libertatea și banii”, a declarat Zelenski după ce, la începutul lunii octombrie, a semnat un ordin prin care sunt interzise negocierile cu Rusia atât timp cât Vladimir Putin este la putere.

În mod normal, Occidentul și-ar dori o pace în Ucraina, deoarece acest război are efecte economice, politice și sociale negative asupra tuturor, însă Kievul își atenționează partenerii că nu acceptă o pace cu orice preț.

Societatea ucraineană vrea să vadă o Rusie umilită

Politicienii ucraineni țin cont în primul rând de solicitările și opiniile cetățenilor. Datorită rezistenței acestora a reușit Ucraina să elibereze o mare parte din regiunile sale. Descoperirea unor noi atrocități comise de militarii ruși, pe fondalul escaladării și amenințărilor nucleare ale Moscovei, înfurie societatea ucraineană și o determină să își dorească nu doar victoria în război, ci și umilirea Rusiei. De la bun început, Kievul a comparat în mesajele sale de încurajare a rezistenței Rusia lui Putin cu Germania lui Hitler, comparând și Marele Război pentru Apărarea Patriei cu Marele Război pentru Apărarea Ucrainei de Rusia. Intrând în această spirală a comunicării politice, bazată pe memoria colectivă și ura față de nazism și invadatori, societatea ucraineană este în așteptarea victoriei. Germania lui Hitler a fost învinsă prin ocuparea Berlinului, iar revenirea discursivă zilnică la această comparație induce ideea că războiul cu Rusia trebuie să se termine cu capitularea acesteia și „sinuciderea” lui Putin. Apar în presa ucraineană foarte multe articole despre „deputinizare” și rolul Ucrainei la democratizarea Rusiei după victorie.

Aceste narațiuni care au încurajat rezistența și i-au ajutat pe ucraineni să treacă și peste oboseala de război, determină respingerea la nivelul maselor a oricăror negocieri de pace în baza condițiilor statului agresor, a păcii cu orice preț sau a discuțiilor despre vreun acord semnat cu Rusia până la eliberarea tuturor teritoriilor ucrainene.

Potrivit unui sondaj din vară, 89% dintre ucraineni își doresc o pace cu Rusia, dar cu condiția eliberării tuturor teritoriilor, inclusiv a Crimeii. De asemenea, cetățenii ucraineni au declarat că invadarea Ucrainei de către Rusia i-a convins și mai mult că aderarea la NATO trebuie neapărat realizată în viitor, susținerea acestui vector al politicii externe fiind la un nivel istoric de 73%.

Negocieri posibile fără o pace posibilă

Nu este exclus ca, în viitorul apropiat, la presiunea comunității internaționale, să se desfășoare alte runde de negocieri de pace la care să participe delegațiile Rusiei și Ucrainei. Negocierile de pace sunt posibile, dar este puțin probabil că acestea vor fi de succes. O pace durabilă pare a fi prea departe de procesul de negocieri, luând în calcul speranța ambelor părți să învingă adversarul pe câmpul de luptă. Rusia ar lua o mică pauză, necesară pentru regrupare și reorganizare, după care va relua ostilitățile, iar Ucraina nu vrea să-i ofere Moscovei acest cadou în contextul eliberării unor noi teritorii.

Analiză publicată inițial pe Veridica – publicație specializată în monitorizarea, analiza și demontarea campaniilor de fake news, dezinformare și manipulare din Europa Centrală și de Est