Posibile comasări de comune în regiunea Cernăuți din cauza problemelor financiare. Care va fi soarta localităților românești?

În regiunea Cernăuți, numărul comunităților ar putea fi reduse: cele care nu dispun de fonduri pentru dezvoltare ar putea fi comasate cu comunitățile financiar viabile. Momentul exact al comasării comunităților este necunoscut, însă acest lucru este prevăzut în legea privind autoguvernarea locală.

În primul rând riscă să fie comasate comunitățile mici din regiune, cu o populație de până la 5.000 de locuitori, a declarat într-un interviu pentru UA:Suspilne Igor Babiuc, expert în autoguvernarea locală.

„Legile privind autoguvernarea locală și comasarea voluntară a comunităților stipulează că acest proces este continuu. Astfel, comunitățile și autoritățile trebuie să preia funcția de coordonare pentru a continua să se asocieze în cazul în care comunitățile nu sunt viabile”, spune Babiuc.

În comunitățile financiar neviabile, veniturile bugetare reprezintă mai puțin de 25%, iar fondurile pentru dezvoltare lipsesc. Există zece astfel de comunități în regiune, a declarat anterior directoarea departamentului financiar al regiunii, Angela Diakova. Printre acestea se numără comunele Rucșin, Ust-Putila, Carapciu, Kameanți, Banilă, Coneatin, Crasna, Suceveni, Ciudei și Pătrăuți (n.r: ultimele patru fiind populate preponderent de etnici români).

Pe lângă cele financiar neviabile, pot fi comasate și comunitățile aflate la distanță de centrul regional și cele care nu oferă un volum minim de servicii locuitorilor.

În același timp, chiar și comunitățile îndepărtate din regiune pot găsi oportunități de dezvoltare, spune șefa biroului regional al programului “U-Lead cu Europa”, Tetiana Tatarciuc. Acest lucru se referă în special la cooperarea internațională și apropierea de granițe.

„În regiune se deschid noi puncte de trecere și logistic devenim mai atractivi pentru Europa. Comunitățile aflate pe traseele coridoarelor de transport internațional au acum mai multe oportunități de a dezvolta afaceri locale și transfrontaliere. Acesta este, de asemenea, un factor de dezvoltare”, spune Tatarciuc.

Potrivit ei, acest lucru poate fi profitabil pentru comunitățile Crasna și Storojineț, precum și pentru comunitățile din sudul regiunii.