E greu de adunat curaj, putere și răbdare pentru a descrie tot ce se întâmplă în regiunea Odesa în ultima vreme. S-ar părea că ar trebui să ne îngrijoreze starea școlilor românești, aflate în prag de dispariție, ori poate bisericile din satele noastre, care riscă să fie închise din cauza mobilizării pe front a preoților și a refuzului populației de a adera la biserica ucraineană. Problemele legate de păstrarea identității sunt foarte multe, dar există una majoră: problema rămânerii în viață, problema supraviețuirii noastre ca populație.
Războiul mistuie case, oameni, avere, infrastructură – distruge tot ce cândva reprezenta lucruri esențiale în viața noastră.
Timp de o lună, începând cu bombardarea camioanelor destinate transportului carburanților dintr-o parcare de lângă orașul Ismail, atacurile au continuat cu rachete și drone asupra porturilor de pe Dunăre. Apoi s-a ajuns la bombardarea și distrugerea centralelor electrice fotovoltaice și, în cele din urmă, la distrugerea unicului punct vamal care unea Ucraina cu România – teroare zi de zi asupra populației din Basarabia istorică.
În sudul regiunii Odesa au fost construite, în 2013, unele dintre cele mai mari centrale electrice fotovoltaice din Ucraina: CEF din raionul Cetatea Albă, în satul Starocozace, și cea din satul Pavlivca, din apropierea orașului Arțâz, raionul Bolgrad. Ambele au suprafețe de aproximativ 80 de hectare, permițând generarea unei cantități mari de energie electrică verde.
În noaptea de 16 noiembrie, centrala electrică fotovoltaică din Starocozace – aflată la hotar cu satul Tudora, raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova – a fost atacată cu drone de tip Shahed. Am aflat despre puterea zguduiturilor din filmulețele publicate de o locuitoare a satului Tudora. Ne putem imagina prin ce frică au trecut locuitorii satelor din apropierea acestei CEF, printre care și satul românesc Vădeni-Moldova (Crutoiarivca), din raionul Cetatea Albă.
Locuitorii satelor noastre nu-și permit să publice momentele de groază prin care trec, deoarece ar atrage noi valuri de bombardamente asupra teritoriului.
Teroarea a continuat cu atacul portului Ismail, unde, pe 17 noiembrie, la ora 2:00 noaptea, a fost incendiat tancul turcesc ORINDA, care transporta gaz lichefiat. Reacțiile venite din localitatea Plauru, România, ne-au făcut să înțelegem cât de gravă este situația în portul Ismail. Scopul Federației Ruse este să ne lase fără lumină și căldură în perioada iernii.
După atacul centralei electrice fotovoltaice din Starocozace, în noaptea de 21 noiembrie a fost bombardată și CEF „Dunăreană” din Arțâz. Vineri, 21 noiembrie, elevii școlilor din sudul regiunii Odesa au fost nevoiți să rămână acasă din cauza alertei cu bombe, care s-a încheiat abia după ora 16:00.
Noaptea de 22 noiembrie a venit cu o nouă alarmă, cu o nouă frică. Dronele au survolat toate satele din sudul regiunii Odesa, îndreptându-se spre punctul de control vamal Cartal (Orlivca). Filmările publicate de cei aflați în punctul de control Isaccea, pe malul opus al Dunării, arată prin ce au trecut oamenii în acele momente.
În urma atacului, punctul vamal Cartal a fost complet distrus, iar camioanele din parcare au fost avariate. Serviciul vamal a fost sistat. Trecerea cu bacul Orlivca–Isaccea este unica legătură rutieră de frontieră între Ucraina și România în sudul Ucrainei, iar punctul nu poate funcționa temporar din cauza distrugerilor.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, sudul regiunii Odesa a fost din nou atacat cu drone. Pentru că nu fusese complet distrusă, în noaptea de 23 noiembrie rușii au bombardat din nou CEF din Arțâz. Bubuiturile, atât de puternice, m-au trezit din somn în toiul nopții. Două zguduituri s-au rostogolit de la Arțâz până la Frumușica Veche, aflată la 40–50 km distanță, despărțită de poligonul militar Tarutino.
Dronele rusești de atac survolează permanent spațiul aerian al regiunii Odesa. Nu există sat peste care să nu zboare. Cele mai afectate sunt satele din apropierea porturilor de pe Dunăre. Uneori, dronele rătăcesc și pătrund pe teritoriul Republicii Moldova. În noaptea de 18 spre 19 noiembrie, o dronă a survolat raionul Cahul, apoi a trecut în spațiul aerian al României. Pe 19 noiembrie, o patrulă mobilă a Poliției de Frontieră din Republica Moldova a raportat detectarea unei drone la aproximativ 2 km de frontiera cu Ucraina, urmând traseul Alexandrivca (Ucraina) – Sâiți (Republica Moldova), apoi Tocuz și Opaci.
Populația satelor vecine, aflate la hotar cu Ucraina, devine involuntar martoră a războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. Dronele zboară ca muștele în regiunea Odesa, uneori trecând granița cu Republica Moldova și România – drone care aduc moarte și distrugere.
Noaptea de 24 noiembrie a fost din nou una grea pentru locuitorii regiunii Odesa. Au fost atacate obiecte de infrastructură, obiective energetice și porturile de pe Dunăre. Distrugeri mari se înregistrează și în orașul Cetatea Albă, permanent țintă a atacurilor cu drone de la Nistru.
E frig, e întuneric, e greu.
Zinaida Pinteac
