Kremlinul restrânge tot mai mult accesul la internet: VPN-urile, noua țintă

După blocarea mesageriei Telegram și a mai multor aplicații străine, autoritățile ruse intensifică măsurile pentru a limita utilizarea VPN-urilor de către internauți. Organismul responsabil de controlul telecomunicațiilor a anunțat noi măsuri coercitive, la care operatorii de internet și marile companii din domeniu sunt obligate să se conformeze, scrie Courrier International.

„Rusia ocupă penultimul loc în clasamentul global al libertății pe internet”, constată publicația The Moscow Times, care citează un studiu al companiei Cloudwards. Țara se situează imediat deasupra Coreei de Nord, având indicatori similari cu Iranul, China și Pakistan. Rusia este indicată drept unul dintre statele care aplică cele mai dure restricții asupra serviciilor VPN.

În contextul în care presa rusă, inclusiv site-ul independent 7×7, semnalează blocarea aproape totală a mesageriei Telegram, autoritățile au trecut la o nouă etapă. Potrivit cotidianului Kommersant, VPN-urile – instrumente care permit ocolirea restricțiilor online – au devenit noua țintă principală.

La sfârșitul lunii martie, ediția rusă a revistei Forbes a relatat despre două reuniuni convocate de ministrul digitalizării, Maksut Șadaev, cu operatori telecom și platforme digitale majore precum VK, Ozon, Avito, Wildberries și Yandex. Participanților li s-a cerut să adopte măsuri pentru a împiedica utilizatorii să folosească instrumente de evitare a blocajelor. Una dintre soluții ar fi introducerea unei taxe pentru consumul de date care depășește 15 GB lunar pe rețelele mobile.

Kommersant mai scrie că ministerul a transmis solicitări către magazine online, companii IT și instituții financiare pentru a bloca accesul utilizatorilor care folosesc VPN-uri. Companiile vizate nu au oferit explicații publice.

Respectarea acestor cerințe devine necesară pentru includerea pe „listele albe” – registre care conțin site-urile și serviciile ce rămân accesibile în timpul întreruperilor internetului mobil impuse de stat. Radio Svoboda descrie ironic situația drept „acces la internet pe bază de cupon”.

În paralel, companiile care nu se conformează riscă să fie excluse din registrele oficiale la inițiativa serviciului de securitate FSB, pierzând astfel beneficii precum credite preferențiale sau facilități fiscale.

Publicația de investigație Vajnye Istorii notează că, în martie 2026, autoritatea de reglementare Roskomnadzor a cerut eliminarea a 233 de aplicații din Google Play Store destinate ocolirii restricțiilor – un nivel record.

Utilizarea VPN-urilor a crescut semnificativ în Rusia după invazia Ucrainei din 2022 și s-a intensificat în 2025, pe fondul întreruperilor frecvente ale internetului mobil. La începutul anului 2026, aproximativ 39% dintre ruși au utilizat astfel de servicii, potrivit expertului Alexei Leron, citat de Kommersant.

Măsurile adoptate sub pretextul consolidării unui internet „suveran” generează tensiuni inclusiv în interiorul sistemului politic rus. Potrivit unor surse media independente precum Agentstvo și Meduza, criticile vin chiar din rândul actorilor loiali puterii, însă sunt interpretate mai degrabă ca parte a unei strategii controlate în context electoral.

Aceste evoluții confirmă tendința de consolidare a controlului statului asupra spațiului digital în Rusia, unde limitarea accesului la informație devine un instrument strategic, mai ales în perioade sensibile din punct de vedere politic.

Marin Gherman

Donează pentru BucPress Cernăuți - sprijină jurnaliștii români din Ucraina