Sâmbătă, 1 august, la Muzeul Regional de Arhitectură Populară și Etnografie din Cernăuți a avut loc sărbătoarea etnografică „Pâinea noastră cea de toate zilele”, în cadrul căreia vizitatorii au putut urmări cum se năștea pâinea în region acum mai bine de o sută de ani — de la primul spic tăiat până la pâinea caldă pe masă.
Evenimentul a debutat cu binecuvântarea preoțească a secerătorilor și stropirea cu apă sfințită a ogorului de grâu. Ulterior, bărbații au cosit grâul cu coasele, femeile au adunat spicele cu secera, au legat snopi și i-au aranjat în stive — totul fără utilaje moderne, doar cu uneltele folosite de locuitorii regiunii cu un secol în urmă. Deasupra ogorului au răsunat neîncetat cântece ucrainene de seceriș. A urmat treieratul — boabele au fost desprinse din spice cu îmblăciul, la fel cum se proceda odinioară.
„Am vrut să arătăm întregul drum al pâinii așa cum îl cunoșteau bunicii și străbunicii noștri. Totul se desfășoară cât mai autentic — de la binecuvântarea secerișului până la treierat. Nu este o simplă teatralizare, ci o reamintire a prețului imens al pâinii și al muncii omenești care se ascunde în spatele fiecărei pâini”, a declarat Ivan Pilat, directorul muzeului.
Directorul a menționat că evenimentul a fost organizat sâmbătă, întrucât conform tradiției creștine nu se secera grâul duminica.
Punctul culminant al sărbătorii a fost ospățul: pâinea proaspăt coaptă a fost tăiată în felii mari și oferită tuturor vizitatorilor alături de miere de salcâm. La masă s-a format rapid o coadă — adulții și copiii au gustat pâinea, mulți mărturisind că tocmai acesta era gustul pâinii din copilăria lor. La eveniment au performat peste zece colective și interpreți folclorici din regiune.
BucPress
