„Limba moldovenească” nu mai figurează în lista limbilor pentru care Ucraina aplică prevederile Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. În forma actualizată a legii ucrainene de ratificare a Cartei, protecția se aplică limbii române, fără dublarea terminologică „română/moldovenească”.
Potrivit Agenției BucPress din Cernăuți, care a consultat textul, modificarea apare în Legea Ucrainei privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, document adoptat inițial în 2003 și modificat prin Legea nr. 4699-IX, adoptată de Rada Supremă la 3 decembrie 2025. Documentul a fost semnat de președintele Volodimir Zelenski la 12 iunie 2026, iar noua redacție a intrat în vigoare la 13 iunie 2026.
Conform textului actualizat, Ucraina aplică prevederile Cartei următoarelor limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, caraimă, tătară crimeeană, crîmceacă, germană, greacă modernă, polonă, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.
Prin această modificare, denumirea „limba moldovenească” este eliminată din cadrul juridic prin care Ucraina stabilește limbile asupra cărora se aplică prevederile Cartei. Din punct de vedere juridic, acest lucru nu înseamnă modificarea automată a categoriilor etnice sau naționale din evidențele oficiale, ci corectarea listei limbilor protejate prin acest instrument european.
Presa de la Kiev a relatat că Legea nr. 4699-IX are ca scop actualizarea legislației ucrainene în raport cu traducerea oficială a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. Evropeiska Pravda a scris că actul legislativ a eliminat din legea de ratificare atât limba rusă, cât și „limba moldovenească inexistentă”. Hromadske a notat, de asemenea, că proiectul votat în decembrie 2025 a presupus corectarea traducerii Cartei și eliminarea din lege a limbii ruse și a denumirii învechite „limba moldovenească”, folosită anterior „pentru limba română din Republica Moldova”.
Publicația Chytomo a precizat că „limba moldovenească” a fost exclusă din lista limbilor pentru care Ucraina aplică prevederile Cartei, această modificare fiind legată de recunoașterea limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova. În același timp, protecția prevăzută de Cartă a fost păstrată pentru limba română și pentru celelalte limbi menționate în noua redacție a legii.
Președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, a declarat că semnarea legii reprezintă o decizie importantă pentru protejarea spațiului lingvistic ucrainean și pentru îndeplinirea obligațiilor europene ale Ucrainei. El a subliniat că Ucraina respectă diversitatea lingvistică și culturală, dar consideră că limba statului agresor nu poate beneficia de instrumente de protecție create pentru limbile comunităților naționale și ale popoarelor indigene.
În mediul comunității românești din sudul Basarabiei, modificarea a fost salutată ca un pas important. Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, a scris că „limba moldovenească” a fost „radiată” și că limba română este recunoscută juridic în Ucraina fără a mai fi divizată printr-o denumire moștenită din perioada sovietică.
„Limba română a fost repusă în drepturi, este recunoscută de jure în Ucraina, fără a mai fi divizată/dublată de o limbă inventată de bolșevici în anii 1930 ai secolului trecut”, a comentat Anatol Popescu.
Totodată, formularea juridică exactă a modificării rămâne legată de domeniul de aplicare al Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. Legea nu reglementează direct identitatea națională a persoanelor și nu modifică automat statisticile sau documentele în care unele persoane sunt înregistrate ca „moldoveni”. Ea stabilește însă că, la nivelul protecției lingvistice prevăzute de Cartă, Ucraina operează cu denumirea „limba română”, nu cu dublarea „română/moldovenească”.
Marin Gherman
