În aceste zile de primăvară încărcate de atâtea evenimente, mai avem una deosebită. Anul acesta se împlinesc 75 de ani de la naștere și 45 de ani de la tragica dispariție a renumitului compozitor ucrainean Volodimir Ivasiuk. Soarta i-a fost tragică, asemănătoare marilor oameni ai lumii din toate timpurile, așa cum a fost și cea a altui mare compozitor român, Ciprian Porumbescu. Ambii erau talentați, patrioți ai neamului, iar tații lor au fost, de asemenea, personalități de vază la timpul lor. Fii deosebiți ai unor părinți deosebiți, dar și părinți deosebiți ai unor fii deosebiți. Un destin asemănător îl împarte cu cel al poetului român, martirul Ilie Motrescu din Crasna…
Nemuritoarele sale cântece au devenit șlagăre cunoscute în toată lumea. Iar minunata sa „Rută Roșie” este tradusă în diferite limbi, interpretată cu drag și pasiune de toți, mari și mici. Dar și celelalte cântece ale sale denotă marea lui dragoste față de cultura, graiul, tradițiile poporului ucrainean.
Cu câțiva ani în urmă, am fost la mormântul său, din cimitirul de la Lvov. Aici am păstrat un minut de reculegere în memoria vrednicului și talentatului nostru compozitor bucovinean. De asemenea, am vizitat de câteva ori și casa-muzeu din orașul Cernăuți, unde a locuit familia Ivasiuc, părinții cu cei trei copii ai lor…
Anul acesta au loc diverse măsuri comemorative în toate instituțiile culturale din regiune, dar și din întreaga Ucraina, dedicate acestui deosebit fiu al Bucovinei.
La liceul din Cupca, suita de manifestări comemorative a debutat cu o expoziție de fotografii, ziare, reviste și almanahuri dedicate marelui compozitor bucovinean. Am amenajat în sala de festivități a liceului această expoziție.
Profesoarele de limba și literatura ucraineană au pregătit o serie de manifestări omagiale, iar profesoara de muzică, doamna Lucica Dușceac, a pregătit cu elevii diferitor clase cântecul devenit legendă „Ruta roșie”. În frumoase costume ucrainene, elevii liceului nostru au pregătit fragmente din viața și activitatea compozitorului, interpretului, patriotului, Laureatului premiului de Stat „Taras Șevcenko”, Eriului Ucrainei, legendarului Volodimir Ivasiuc. La toate lecțiile se vorbește în aceste zile despre nemuritoarea sa operă, despre viața, talentul și dragostea sa nemărginită față de muzică, artă, frumos, adevăr și dreptate…
Am vorbit în toată această perioadă despre viața, creația și soarta tragică a pământeanului nostru vestit, atât la ședințele cenaclului literar „Lămâița”, cât și la întâlnirile membrilor cercului „Tinerii muzeografi”.
Personal, am vorbit în fața tuturor elevilor despre viața zbuciumată și destinul tragic al bucovineanului nostru. Când eram studentă, am avut ocazia să-l cunosc personal pe tatăl său, scriitorul Mihailo Ivasiuc, care era profesor universitar la catedra de filologie ucraineană. O jumătate de an, ne-a citit și nouă un curs despre literatura ucraineană. Era un om deosebit, de o educație aleasă, o rară inteligență, înțelept și rafinat. După acel tragic eveniment, după dispariția misterioasă a unicului său fiu, a rămas cu o tristețe nedescrisă, care i-a fost întipărită pe chipul său până la ultima suflare. Mai târziu, am aflat că realitatea era cu totul alta decât varianta oficială, prezentată de fostul regim comunist.
Sora mai mică a compozitorului, Oxana Ivasiuc, de o vârstă cu mine pe atunci, și ea studentă la facultatea de filologie ucraineană a Universității cernăuțene, mi-a fost colegă de grupă la cursurile de jurnalistică, pe care le frecventam paralel cu disciplinele de bază de la facultatea de limbi străine. Printre altele, ambele ne-am învrednicit de diplomă roșie a facultății de profesii obștești, la jurnalistică.
Omagierea marelui compozitor, Laureat al Premiului „Taras Șevcenko”, Erou al Ucrainei, mândria muzicii ucrainene și bucovinene, a patriotului și talentatului Volodimir Ivasiuc, va continua la liceul din Cupca, ca și în întreaga Bucovină, pe tot parcursul anului.
Eleonora Schipor,
profesoară superioară, pedagog-organizatoare la liceul din Cupca
