Mobilierul din cabinetul medicului obstetrician-ginecolog Andrii Novak, cel care a dat numele Spitalului Regional din Transcarpatia, este păstrat în Muzeul de Istorie al instituției medicale. Cu ocazia Zilei Internaționale a Muzeelor, marcată anual pe 18 mai, jurnaliștii noștri au vizitat acest muzeu dedicat evoluției unuia dintre cele mai importante spitale din regiune.
„Muzeul a fost deschis pe 24 decembrie 2007. Cred că cel mai important este panoul foto dedicat lui Oleksandr Vasilovici Fedineț, surorilor de caritate care activau în spital încă din 1879, dar și veteranilor spitalului. De asemenea, avem documente legate de activitatea unora dintre acești oameni, precum și unelte medicale vechi, care nu mai sunt folosite astăzi, dar sunt încă funcționale”, spune Iosyp Turak, cofondatorul muzeului.
În incinta muzeului a fost reconstituit cabinetul doctorului Novak – cel care a condus spitalul între anii 1874 și 1928. Printre obiectele păstrate se numără masa de lemn a medicului, câteva scaune originale, o paravană folosită pentru consultațiile ginecologice și dulapuri în care se află colecții de reviste de obstetrică și ginecologie în limba germană din acea perioadă, unele cu ștampile în maghiară și cehă.
„Avem această masă sculptată cu semne zodiacale, au mai rămas doar trei scaune din set, aici e dulapul lui, aici paravanul – fiindcă el consulta paciente ca obstetrician-ginecolog. În dulapuri păstrăm colecții de reviste de specialitate din epocă. Novak lucra în clădirea unde acum este secția de neurochirurgie și conducea atât Spitalul Regional, cât și Școala de Obstetrică”, explică Iosyp Turak.
Muzeul adăpostește și cele trei volume ale cărții dedicate istoriei spitalului, realizate de Iosyp Turak împreună cu actualul director al instituției, Iurii Iațyna. Informațiile și fotografiile au fost culese din arhive.
„Sora mea mai mare, care a condus Casa Pionierilor din Velykyi Bereznyi, mergea cu pionierii din sat în sat și adunau broderii vechi – de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Când s-a mutat la Ujgorod, le-a luat cu ea și mi le-a dat pentru muzeu. Când ies în natură, mai găsesc câte ceva – obiecte formate de natură, fără intervenție umană. Slovacii le numesc samorosty – așa li se spune la ei”, povestește Turak.
O parte din exponate se păstrează chiar în biroul directorului spitalului: portrete ale medicilor, bustul lui Novak, dar și șevroane militare recente.
„În timpul celor două războaie mondiale, aici au fost tratați soldați. Informațiile despre acea perioadă sunt puține, dar tocmai de aceea am decis să păstrăm cât mai multe dintre simbolurile legate de actualul război – cel provocat de invazia rusă. În biroul meu sunt adunate șevroane, steaguri ale diverselor brigăzi și alte elemente care reflectă activitatea formațiunilor militare actuale”, explică Turak.
Câte simboluri militare sunt în colecție, nu se știe exact, spune Iurii Iațyna, dar fiecare are propria poveste.
„De fiecare dată când un militar îmi aduce un șevron, fac o fotografie cu el purtându-l. Sper ca, într-o zi, din aceste materiale să rezulte o carte memorială dedicată soldaților tratați la noi. În ultimii trei ani, am oferit asistență medicală pentru aproximativ 3.000 de militari răniți aduși de pe front – fie prin trenurile de evacuare, fie prin alte mijloace. Spitalul nostru funcționează din 1866, iar numele lui Novak i-a fost atribuit, dacă nu greșesc, în 2009”, a adăugat Turak.
Elvira Chilaru
