Dezbaterea privind reforma rețelei de licee din Ucraina nu provoacă nemulțumiri doar în rândul comunității românești, afectată de planurile de închidere a unor instituții cu predare în limba română, ci și în rândul majorității ucrainene, care avertizează asupra consecințelor negative ale reorganizării școlare în plin război, potrivit Agenției BucPress din Cernăuți.
Consiliul municipal din Ivano-Frankivsk a adoptat, la 5 februarie 2026, un apel oficial prin care solicită suspendarea reorganizării instituțiilor de învățământ secundar general și a procesului de creare a liceelor academice până la încetarea legii marțiale în Ucraina. Documentul este adresat premierului Ucrainei, Iulia Sviridenko, ministrului Educației și Științei, Oksen Lisovîi, precum și președintelui Comitetului Radei Supreme pentru educație, știință și inovații, Serhii Babak.
În textul deciziei, autoritățile locale subliniază că educația în condițiile unui război de amploare „nu are nevoie de soluții formale și prezentări frumoase”, ci de o evaluare realistă a situației în care trăiesc comunitățile din Ucraina. Consiliul municipal atrage atenția asupra unei combinații de factori care afectează direct accesul copiilor la educație: criza demografică, migrația masivă, riscurile de securitate și instabilitatea financiară.
Potrivit apelului, reforma școlii liceale este prezentată de Guvern drept un pas spre standarde europene de calitate, prin introducerea liceelor academice și a profilării educaționale. „Pe hârtie, acest lucru înseamnă creșterea standardelor. În viața reală, însă, reforma complică accesul la educație pentru mii de copii ucraineni”, se arată în documentul adoptat de consilierii municipali.
Primăria Ivano-Frankivsk avertizează că, în actualul context, reforma nu consolidează sistemul educațional, ci creează riscuri reale de destrămare a acestuia la nivel local. Autoritățile locale menționează că deja se confruntă cu o scădere accentuată a numărului de elevi, iar deciziile luate fără a ține cont de realitățile din teritoriu pot duce la situații critice, inclusiv la dispariția completă a claselor liceale în unele comunități.
Documentul mai precizează că reforma programată să intre în vigoare la 1 septembrie 2027 presupune crearea de licee academice, fără ca statul să fi asigurat condițiile de bază pentru funcționarea acestora. Printre problemele enumerate se numără lipsa internatelor și a căminelor, absența unui sistem sigur și funcțional de transport al elevilor, garanții insuficiente privind securitatea și lipsa sprijinului psihologic pentru adolescenți.
Un capitol distinct este dedicat deficitului de cadre didactice. Consiliul municipal arată că Ucraina se confruntă deja cu o lipsă acută de profesori de fizică, chimie și biologie, iar autoritățile centrale nu oferă răspunsuri clare privind cine va preda disciplinele de profil și ce se va întâmpla cu profesorii din instituțiile supuse reorganizării sau închiderii.
În același timp, primăria critică tendința statului de a transfera tot mai mult povara financiară a educației asupra bugetelor locale și a programelor de granturi internaționale, reducându-și propriile responsabilități.
Pe acest fundal, Consiliul municipal Ivano-Frankivsk cere oficial suspendarea reorganizării școlilor și a procesului de creare a liceelor academice până la încheierea războiului și ridicarea legii marțiale.
Nemulțumirile exprimate de autoritățile locale din vestul Ucrainei se înscriu într-un context mai larg. La Cernăuți, primăria a decis recent să nu închidă un liceu cu predare în limba ucraineană, deși în zonă funcționează mai multe instituții similare, invocând dificultăți logistice și impactul negativ asupra elevilor ucraineni. Decizia a fost prezentată ca una pragmatică, menită să evite probleme suplimentare pentru familii și copii.
Astfel de hotărâri arată că nu doar minoritățile naționale contestă actuala reformă educațională. Deși liceele cu predare în limba ucraineană sunt majoritare în orașe și sate, iar cele cu predare în limba română sunt mult mai puține, chiar autorități și comunități ucrainene recunosc, prin propriile decizii, că reforma riscă să creeze mai multe probleme decât soluții, mai ales în condițiile războiului și ale instabilității sociale actuale.
BucPress
