Reorganizarea rețelei școlare din regiunea Odesa, situațiile recente de la Satu Nou, Borisăuca și Cartal, rolul autorităților de la Kiev și al administrațiilor locale, dar și capacitatea României de a monitoriza problemele comunității românești sunt analizate de Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa într-un text remis Agenției de știri BucPress din Cernăuți. Acesta susține că intervențiile comunității au contribuit în mai multe cazuri la amânarea sau anularea unor decizii privind școlile cu predare în limba română și solicită mecanisme mai clare de garantare a continuității educației în limba maternă.
Școlile românești din Sudul Basarabiei față cu reacțiunea autorităților ucrainene
Între 12 martie curent și începutul noului an școlar, în mai multe localități din regiunea Odesa au fost adoptate sau propuse măsuri care au afectat statutul unor instituții cu clase românești. În câteva cazuri, deciziile au fost ulterior amânate sau anulate în urma intervenției comunității și a autorităților. În paralel, Ministerul Educației de la Kiev a indicat că deciziile privind reorganizarea instituțiilor aparțin în principal autorităților locale. Situația ridică problema modului în care obligațiile privind educația în limba română sunt integrate în reforma rețelei școlare din Ucraina.
Urmărind evoluția lucrurilor după momentul celei de-a doua vizite oficiale în România a președintelui Zelenskii, în ultimele șase luni de zile continuăm să observăm o abordare duplicitară a Kievului în ce privește pe de o parte relațiile bilaterale româno-ucrainene, consfințite în primul rând în Tratatul de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina din 1997, și dublate, și reluate, în mare parte, în Declarația privind instituirea parteneriatului strategic în România și Ucraina, semnată în incinta Palatul Cotroceni cu această ocazie, la 12 martie 2026, iar pe de altă parte și în special – tratamentul aplicat în plan local instituțiilor de învățământ în limba română, de nivel primar, gimnazial și liceal.
Merită menționat tonul festiv al întâlnirii bilaterale la nivel înalt de la București din primăvară, moment care a culminat cu anunțul președintelui ucrainean, că tocmai semnase Decretul Prezidențial nr. 235 din 12.03.2026 Privind Ziua Limbii Române în Ucraina.
Aflându-ne la a treia săptămână distanță de la momentul primei serbări oficiale în Ucraina a Zilei Limbii Române, la 31 august, dar și de la începutul noului an școlar, la 1 septembrie, am considerat oportun să trecem în revistă momentele importante din viața școlilor seculare cu predare în limba română din Sudul Basarabiei (regiunea Odesa), din ultima/prima jumătate de an, de la avansarea relațiilor bilaterale dintre România și Ucraina la nivel strategic.
Prin urmare, s-a constatat:
DETAȘAREA MINISTERULUI EDUCAȚIEI DE LA KIEV
DE PROBLEMATICA REORGANIZĂRII LICEELOR ROMÂNEȘTI
DIN REGIUNEA ODESA
- – la 1 aprilie 2026 Ministerul Educației și Științei din Ucraina a transmis răspunsul nr. 1/6558-26 din 01.04.2026 la Scrisoarea deschisă a Asociației ”Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa din 06.12.2025, privind salvarea învățământului secular românesc din Sudul Basarabiei, regiunea Odesa, scrisoare adresată celor trei președinți – ai Ucrainei, României și R. Moldova. Răspunsul ministerului nu conține o soluție la problemele ridicate în fond și prezintă semne de examinare formală. În special, în răspunsurile Ministerului:
• lipsește o analiză a situației specifice din comunitățile din regiunea Odesa;
• nu se oferă o evaluare a accesibilității reale a educației liceale în limba română (ținând cont de distanțele față de instituțiile de învățământ, pe care le estimăm a fi între 36 km și 185 km din satele cu populație majoritară românească, unde vor exista viitoare gimnazii cu predare în limba română și până la viitoarele licee propuse de autorități, care ar putea avea clase cu predare în limba română);
• nu sunt luate în considerare argumentele privind riscurile de îngrădire a drepturilor minorității (comunității) naționale române;
• nu a fost furnizat niciun răspuns cu privire la conformitatea acestor decizii cu obligațiile internaționale ale Ucrainei (inclusiv prevederile paragrafului 5 al articolului 13 din Tratatul privind relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre Ucraina și România din 1997, ratificat prin Legea Ucrainei nr. 474/97-VR din 17.07.1997 – „Părțile contractante vor crea pentru persoanele aparținând minorității ucrainene din România și minorității române din Ucraina condiții egale pentru studierea limbii lor materne. Părțile contractante confirmă că persoanele menționate mai sus au dreptul de a primi educație în limba lor maternă în numărul necesar de școli și instituții de învățământ de stat și de învățământ special, situate în conformitate cu distribuția geografică a minorităților respective.”);
• Ministerul Educației și Științei din Ucraina transferă efectiv responsabilitatea luării deciziilor exclusiv către organele de autoguvernare locale – consiliile comunităților teritoriale de care aparțin instituțiile de învățământ în cauză.
Drept urmare la generalitățile expuse în documentul ministerial, la 6 aprilie 2026 Asociația ”Basarabia” a înaintat Președintelui Ucrainei o nouă Scrisoare deschisă, privind mecanismele de realizare a garanțiilor de stat pentru păstrarea educației în limba română în Ucraina, în special în regiunea Odesa, în contextul noilor relații strategice, asumate de România și Ucraina la București, în 12.03.2026, iscându-se și întrebarea firească:
Cine poartă responsabilitatea pentru garantarea continuității educației în limba română atunci când reorganizarea rețelei școlare este decisă la nivel local?
MĂSURILE URGENTE S-AU LUAT DOAR ÎN DOUĂ COMUNITĂȚI TERITORIALE,
DIN RAIONUL ISMAIL
- – la 24 martie și 6 aprilie 2026 Consiliul Orășenesc Reni și, respectiv, Consiliul Comunal Sofian, din raionul Ismail, au publicat anunțuri privind extinderea termenului de desfășurare a consultărilor publice cu privire la proiectele de decizii ale respectivelor consilii „privind schimbarea tipului (reprofilarea) și denumirii unor instituții comunale de învățământ secundar general” din subordinea acestora. Prorogarea termenului de consultări publice a fost efectuată efectiv în ceasul al doisprezecelea, ca o consecință directă a celei de-a doua vizite oficiale în România, la 12 martie, a președintelui Zelenskii, în cadrul căreia acesta a fost semnată Declarația privind stabilirea parteneriatului strategic dintre România și Ucraina.
De prorogarea în cauză momentan au beneficiat liceele în care există clase cu predare în limba română din satele Frecăței/Lîmanske, Cartal/Orlivka, Satu Nou/Novosilske, Barta/Plavni (Comunitatea orășenească Reni), respectiv Babele/Averescu/Ozerne, Erdek-Burnu/Utkonosivka și Hagi-Curda/Komîșivka (Comunitatea teritorială Sofian).
La nivelul regiunii Odesa nu au fost luate măsuri similare în alte comunități teritoriale din raionul Ismail (Catlabuga, cu privire la școala gimnazială din Pocrovca Nouă, sau Chilia (Nouă) – cu privire la Liceul din Dumitrești), și nici în raionul Cetatea Albă, cu privire la gimnaziile și liceele din Comunitatea Sărata – satele Satu Nou/Novoselivka, Frumușica Veche/Starosillea, Manja/Mineailivka, Comunitatea orășenească Tatarbunar – Liceul din Borisăuca, ș.a., ceea ce nu va ezita să vină în formă de consecințe directe, mai ales pe parcursul vacanței școlare de vară;
INCLUDEREA DELIBERATĂ
A UNUI LICEU FĂRĂ EXPERIENȚĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC
PE LISTA VIITOARELOR LICEE ACADEMICE DE PROFIL
- – la 19 mai 2026 Ministerul Educației și Științei al Ucrainei și Administrația Regională (Militară) de Stat Odesa, prin scrisoarea ARMS din 19.05.2026 nr. P-1278-05-1.4-09/1699, menționează pentru prima dată public Liceul nr. 2 din Reni ca una dintre instituțiile în care, s-ar putea asigura în viitor instruirea în limbile ucraineană și română. Ar fi fost o a treia instituție preuniversitară nominalizată de autoritățile regionale în calitate de liceu academic, în care ar putea fi găzduite clase cu predare în limba română, pe lângă liceele din Satu Nou/Novosilske (aflat tot în Comunitatea orășenească Reni) și Babele/Averescu/Ozerne (Comunitatea teritorială Sofian).
Menționăm, Administrația Regională de Stat Odesa ar nominaliza trei licee academice în raionul Ismail, care ar putea găzdui clase cu predare în limba română, și niciun liceu cu clase românești în raionul Cetatea Albă. Acest lucru nu este întâmplător pentru sfârșitul anului școlar 2025-2026, și vom vedea cum doar peste câteva zile se va atenta la lichidarea treptei liceale în Satu Nou/Novoselivka și Borisăuca/Borîsivka.
Cel din urmă, Liceul din Borisăuca se mai evidențiază prin faptul că este prima instituție de învățământ din regiunea Odesa care, în anul 2023 a renunțat să mai folosească sintagma ”limbă moldovenească” și a trecut oficial la predare în limba română, pe de o parte, și, de cealaltă parte – este unica instituție de învățământ din regiunea Odesa și, concomitent, din raionul Cetatea Albă, cu predare integrală în limba română, neavând și clase cu predare în limba ucraineană, cum este cazul celorlalte 11 școli și licee, din localități cu populație majoritară românească din zonă.
Prin răspunsul nr.14-744 din 20.08.2026 Secția de Învățământ a Consiliului Orășenesc Reni la solicitarea de informații publice a Asociației ”Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa din 18.08.2026 infirmă informațiile furnizate anterior de Administrația Regională (Militară) de Stat Odesa, inclusiv prin intermediul corespondenței oficiale cu Ministerul Educației și Științei din Ucraina, conform cărora Liceul nr. 2 din orașul Reni ar dispune sau că ar fi planificat pentru deschiderea unor clase cu predare în limba română;
ATENTATUL LA STATUTUL DE LICEU ÎN SATU NOU/NOVOSELIVKA,
RAIONUL CETATEA ALBĂ
- La 12 iunie 2026 Consiliul local Sărata adoptă Hotărârea nr. 2358-VIII/12.06.2026, prin care Liceul din Satu Nou/Novoselivka, raionul Bilhorod-Dnistrovskîi / Cetatea Albă, urma să fie reorganizat în gimnaziu. Situat în localitate cu populație majoritar românească, în instituția școlară respectivă în prezent activează și clase cu predare în limba română, și cu predare în ucraineană. Până la sfârșitul sec.XX în această școală învățământul s-a desfășurat exclusiv în limba română (denumită periodic și ”moldovenească”).
SIMBOLIC este faptul că, tot la data de 12 iunie 2026, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a promulgat oficial legea care elimina definitiv sintagma „limba moldovenească” din lista limbilor regionale sau minoritare protejate pe teritoriul Ucrainei. Pentru Liceul din Satu Nou, însă, această veste bună va rămâne umbrită de tentativa autorităților locale de a retrograda liceul la statut de gimnaziu, fără o consultare prealabilă a comunității românești din zonă și din raionul Cetatea Albă.
Cum să nu revenim la clasicul și proverbialul ”Cu o mână îți dau, cu alta îți iau!”?…
La 25.06.2026 către Administrațiile Prezidențiale din Ucraina, România și Republica Moldova a fost expediată Scrisoarea deschisă[1] a Colegiului Asociației ”Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa, privind necesitatea păstrării Liceului din Satu Nou (Novoselivka), raionul Cetatea Albă (Bilhorod-Dnistrovskîi), regiunea Odesa, ca instituție de învățământ liceal cu predare în limbile română și ucraineană. Concomitent, la 03.07.2026 a fost expediat către aceeași destinatari un Apel[2] similar, privind păstrarea statutului Liceului din Satu Nou (Novoselivka), raionul Cetatea Albă (Bilhorod-Dnistrovskîi), regiunea Odesa, ca instituție de învățământ liceal cu predare în limbile română și ucraineană, semnat de mai bine de 400 de persoane – cadre didactice, părinți, elevi, localnici din Satu Nou.
Prin răspunsul nr. 4058/12-99/26 din 09.09.2026 Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politicile Etnice și Libertatea Conștiinței (DESS) informează Asociația ”Basarabia” că a adresat dispozițiile necesare Ministerului Educației și Științei din Ucraina și Administrației Regionale (Militare) de Stat Odesa (adresa nr.3608/12-0611/26 din 10.08.2026), prin care se solicita:
- să se verifice conformitatea deciziei Consiliului comunal Sărata privind reorganizarea Liceului din Satu Nou/Novoselivka cu cerințele legislației Ucrainei în domeniul educației, în special în ceea ce privește asigurarea dreptului elevilor de a beneficia de educație în limba română;
- în cazul identificării unor riscuri pentru continuitatea studiilor elevilor în limba română – să se întreprindă, în limitele competențelor, măsuri pentru asigurarea accesului alternativ la învățământul secundar general complet în limba română în raionul Cetatea Albă;
- să informeze DESS cu privire la rezultatele examinării acestei chestiuni, în vederea monitorizării ulterioare a îndeplinirii de către Ucraina a obligațiilor internaționale în acest domeniu.
În ceea ce-i privește pe elevii claselor a X-a a Liceului din Satu Nou/Novoselivka, consilierii comunei Sarata au modificat hotărârea din 12 iunie 2026, prin care era prevăzută transformarea liceului din Satu Nou în gimnaziu începând cu 1 septembrie 2026. Transformarea instituției în gimnaziu a fost amânată pentru 1 septembrie 2027. Conform Agenției de Presă ”BucPress”, implicarea părinților și a cadrelor didactice din localitate a avut un rol decisiv în modificarea acestei hotărâri[3].
ATENTATUL LA STATUTUL UNICULUI LICEU
CU PREDARE INTEGRALĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DIN REGIUNEA ODESA,
LA BORISĂUCA, RAIONUL CETATEA ALBĂ
- 10 iulie 2026, urmare a Hotărârii nr. 1879-VIII/10.07.2026 luată de Consiliul orășenesc Tatarbunar, s-a decis să fie sistat procesul de înscriere, de la 1 septembrie 2026 a elevilor absolvenți ai clasei a 9-a (treapta gimnazială a liceului) în clasa 10 liceală la Liceul din Borisăuca, instituție cu predare integrală în limba română, alături de alte 5 licee, cu predare în limba ucraineană, din subordinea Consiliului orășenesc Tatarbunar.
Urmare a demersurilor publice efectuate de reprezentanții mediului asociativ românesc dar și ai comunităților locale din Satu Nou și din Borisăuca[4], de cadrele didactice implicate direct în procesul de învățământ, de părinți, elevi și locuitori ai satelor românești, joi, 27 august, la Liceul din Borisăuca a ajuns o delegație a autorităților ucrainene regionale, raionale și locale.
Din delegație au făcut parte șeful Administrației Militare Regionale Odesa, Oleg Kiper, directorul Departamentului pentru Educație și Știință, Oleksandr Lonceak, precum și reprezentanți ai conducerii raionului Cetatea Albă și ai comunității orășenești Tatarbunar. În timpul discuțiilor cu profesorii liceului au fost clarificate circumstanțele în care Consiliul Orășenesc Tatarbunar a decis unilateral sistarea înscrierilor în clasa a X-a în anul școlar 2026-2027, în Liceul din Borisăuca.
Conform promisiunilor date de oficialii ucraineni la fața locului, hotărârea în cauză, luată în data de 10 iulie 2026, urma să fie anulată în zilele următoare, în cadrul unei sesiuni extraordinare a consiliului. Fapt care s-a și întâmplat, prin adoptarea Hotărârii Consiliului orășenesc Tatarbunar nr. 1914-VIII din 28.08.2026 ”Cu privire la reluarea înscrierii elevilor în clasa a 10-a în instituțiile de învățământ secundar general ale Consiliului orășenesc Tatarbunar în anul școlar 2026/2027” și anularea vechii hotărâri nr. 1879-VIII din 10.07.2026.
După cum s-a demonstrat mai sus, nu putem subestima rolul mediului asociativ românesc din Ucraina în ce privește mediatizarea cazurilor relevante de monitorizare a modului în care sunt protejate drepturile persoanelor aparținând minorității (comunității) naționale române din Ucraina la educație în limba maternă.
Pe parcursul anilor asociațiile românești din Ucraina, alături de mass-media de expresie românească au reușit, în limita posibilităților, să aducă subiecte importante în discuția publică și în atenția politicienilor din statele implicate, pentru soluționarea unor cazuri complicate din problematica identitară și educațională românească din Ucraina.
În Sudul Basarabiei vedem cum periodic își fac efectul demersurile punctuale ale Asociației ”Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa către autoritățile centrale de la Kiev, București și Chișinău, cel puțin în ce privește cazurile recente, enumerate mai sus – în liceele din Erdek-Burnu/Utkonosivka, Satu Nou/Novoselivka și Borisăuca/Borîsivka.
După cum vom arăta în continuare, exemplul intervenției și monitorizării permanente a situației școlilor seculare cu predare în limba română din Sudul Basarabiei are efecte benefice, și ar trebui preluat de la asociațiile românești din Ucraina mai ales în practica autorităților centrale de resort ale Ucrainei, României și R. Moldova – fie acestea autorități guvernamentale specializate, Ministere ale Educației, Ministerele Afacerilor Externe sau structurile specializate în corelație cu acestea, cum sunt Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politicile Etnice și Libertatea de Conștiiță (DESS, din subordinea Cabinetului de Miniștri al Ucrainei), Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP, Guvernul României) și/sau Biroul pentru Relația cu Diaspora (BRD, Guvernul Republicii Moldova).
ATENTATUL ASUPRA ȘCOLII PRIMARE CU PREDARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
LA LICEUL DIN CARTAL/ORLIVKA, RAIONUL ISMAIL
- În luna mai 2026, părinții a 8 elevi din clasa Întâi din cadrul Liceului din Cartal/Orlivka, Comunitatea Orășenească Reni, au depus cereri pentru constituirea unei clase cu predare în limba română. În luna august a aceluiași an, o comisie din partea administrației locale a efectuat o verificare, în urma căreia constituirea clasei cu predare în limba română a fost acceptată și aprobată de autoritățile locale[5].
Cu aproximativ două săptămâni înainte de începerea anului școlar, la 1 septembrie, administrația instituției de învățământ, împreună cu reprezentanții administrației locale, i-a informat pe părinți că această clasă nu mai poate fi constituită. Drept justificare au fost invocate reforma educațională aflată în desfășurare în Ucraina, precum și dificultățile economice cu care se confruntă Comunitatea Orășenească Reni. Potrivit declarațiilor părinților, în această perioadă asupra lor ar fi fost exercitate presiuni și acte de intimidare, în urma cărora aceștia și-ar fi schimbat opțiunea, optând pentru clasa cu predare în limba ucraineană.
Iarăși SIMBOLIC, la data de 31 august, când în toată Ucraina se serba în premieră, oficial, Ziua Limbii Române, instituită prin decret prezidențial la 12.03.2026, părinții celor 8 elevi din Cartal au depus din nou cereri pentru constituirea unei clase cu predare în limba română.
Cu toate acestea, clasa a funcționat doar timp de patru zile. Potrivit declarațiilor părinților, în această perioadă asupra lor ar fi fost exercitate din nou presiuni și intimidări, în urma cărora unii dintre aceștia și-ar fi modificat cererile, solicitând înscrierea copiilor în clasa cu predare în limba ucraineană.
- Vineri, pe 18 septembrie 2026 Consulatul General al României la Odesa va întreprinde o nouă intervenție la Liceul din Cartal/Orlivka, în încercarea de a găsi o soluție pentru reluarea activității clasei I cu predare în limba română, desființată de autoritățile locale.
Potrivit unui anunț publicat pe pagina oficială a Consulatului General pe rețeaua Facebook, aceasta va fi a doua intervenție directă a instituției diplomatice la Cartal, după demersurile întreprinse la 31 august pentru susținerea accesului copiilor din comunitatea românească la educație în limba maternă.
Depinde, însă, aproape în exclusivitate de capacitatea comunității locale din Cartal/Orlivka de a se autoorganiza, și de a apăra interesele și viitorul școlii/liceului din satul natal, cum am demonstrat că a fost posibil în alte sate cu populație majoritară românească din regiune.
În cazul în care nivelul de intimidare și amenințările privind ”consecințele” înscrierii copiilor în clasa I cu predare în limba română și-au atins scopul, iar spaima s-a instalat ireversibil, este foarte probabil ca înșiși părinții acestor 8 elevi să nu se prezinte mâine, 18 septembrie, la discuțiile cu diplomatul român și cu autoritățile locale. Să nu uităm de războiul din Ucraina, cu toate consecințele inclusiv asupra comunității românești din Sudul Basarabiei și asupra stării generale de spirit a populației locale.
DESPRE CAPACITATEA ROMÂNIEI
DE A MONITORIZA SITUAȚIA DIN TEREN
În evaluarea capacității instituționale de monitorizare a situației comunității românești din regiunea Odesa trebuie avut în vedere și cadrul consular în care această monitorizare se realizează.
Cum am sesizat de nenumărate ori pe parcursul ultimului an, activitatea Consulatului General al României la Odesa este suspendată din 16 februarie 2022, iar până în prezent această situație nu a fost remediată. În același timp, deși a fost prevăzută deschiderea unui Birou consular al României la Ismail, acesta nu a devenit până în prezent operațional.
Pentru o comunitate românească istorică, importantă și strategică, răspândită pe un teritoriu extins și aflată în localități situate la distanțe considerabile unele de altele, absența unei prezențe consulare funcționale în proximitatea comunităților din sudul regiunii Odesa reprezintă un element care nu poate fi ignorat atunci când este analizată capacitatea de monitorizare directă a situației din teren. Această problemă nu trebuie confundată cu responsabilitatea autorităților ucrainene privind organizarea sistemului educațional. Ea ține de capacitatea instituțiilor românești de a cunoaște rapid situațiile apărute, de a menține un dialog permanent cu comunitățile locale, de a documenta sesizările și de a interveni, în limitele competențelor diplomatice și consulare, atunci când este necesar.
În acest context, intervențiile punctuale ale Consulatului General al României la Odesa, inclusiv în cazul clasei I cu predare în limba română de la Cartal/Orlivka, demonstrează utilitatea prezenței consulare în gestionarea unor asemenea situații. Tocmai de aceea, problema capacității permanente de reprezentare și monitorizare în regiunea Odesa merită analizată separat, inclusiv din perspectiva operaționalizării cât mai urgente Biroului consular al României de la Ismail, pentru deschiderea căruia, din câte cunoaștem, MAE al României nu prea a acționat, în relația cu autoritățile de la Kiev.
Din punct de vedere instituțional, întrebarea nu este doar dacă autoritățile ucrainene își respectă obligațiile privind educația în limba română, ci și dacă România dispune de instrumentele diplomatice și consulare necesare pentru a urmări în mod constant și nemijlocit modul în care aceste drepturi sunt exercitate în comunitățile românești din regiune, și mai ales – dacă există o voință politică în acest sens, la cel mai înalt nivel, la București.
EXISTENȚA PROBLEMEI DE REPREZENTARE
A COMUNITĂȚII ROMÂNEȘTI DIN SUDUL BASARABIEI
ÎN DIALOGUL BILATERAL
- Vineri, pe 28 august 2026 a avut loc ședința[6] Comisiei mixte româno-ucrainene în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. La ședință găzduită de această dată de Ministerul Afacerilor Externe al României nu a fost invitat niciun reprezentant al asociațiilor românești din regiunea Odesa, precum nu a fost observată prezența Consulului General – Gerant al României la Odesa.
Toate acestea în contextul unei veri extrem de fierbinți pentru liceele cu predare în limba română din regiunea Odesa! Logat online la conferință, la invitația unei autorități publice din Ucraina, subsemnatul, autor al acestor rânduri, fără să am măcar intenția de a lua cuvântul, am fost eliminat de nu mai puțin de 5 ori din conferință, de către staff-ul tehnic al MAE de la București.
Or, dacă există obligații bilaterale privind minoritățile, pe care părțile și le pot reproșa sau de care se pot prevala odată la câțiva ani în cadrul ședințelor Comisiei mixte, România poate cere mecanisme prin care acestea să fie urmărite efectiv. Aici, Tratatul din 1997 este mult mai important decât Declarația de instituire a parteneriatului strategic din martie 2026. Articolul 13 din Tratat prevede explicit educația în limba maternă în „număr necesar de școli”, ținând cont de distribuția geografică a minorității.
Dar cine ar putea să le reamintească aceste prevederi cu putere de lege, deopotrivă diplomaților ucraineni și români, dacă accesul la ședințele Comisiei mixte este blocat din start chiar pentru reprezentanții mediului asociativ românesc din regiunea Odesa – regiunea cea mai afectată de reformele și abuzurile sistemice împotriva comunității istorice românești, care oficial enumeră peste 124.000 de etnici români, pe ambele maluri de Nistru?
- Luni, pe 31 august 2026, între orele 10:04 și 11:50 a avut loc ”masa rotundă”[7], organizată de guvernanții de la Kiev, dedicată primei serbări oficiale a Zilei Limbii Române în Ucraina, instituite prin Decretul Președintelui Ucrainei nr. 235/12.03.2026. În calitate de inițiator al demersului oficial din 27.10.2023 privind necesitatea instituirii în Ucraina a Zilei Limbii Române, la 31 august, am primit în prealabil invitația de a urmări online evenimentul, fără a mi se oferi, însă, și un spațiu cuvenit pentru o scurtă alocuțiune, în lista vorbitorilor (printre tocmai 19 oficiali și diplomați și doar 3 reprezentanți ai asociațiilor românești…). Solicitând în mod public cuvânt, discursul mi-a fost întrerupt în momentul abordării tematicii dreptului la religie în limba maternă pentru comunitatea românească din Ucraina, și înainte de a finaliza intervenția cu problematica retrogradării liceelor românești din Ucraina la nivel de gimnaziu și a abuzurilor frecvente ale autorităților, menționate mai sus în prezentul articol, abuzuri documentate și argumentate minuțios de mediul asociativ românesc din Ucraina.
Am enumerat două cele mai recente cazuri de cenzură directă aplicată în intervențiile unuia dintre mai mulți lideri de asociații românești din regiunea Odesa, dar și din Ucraina, în general. Nu mai vorbim despre sumedenia de asemenea abuzuri, pe durata ultimilor ani din viața comunităților românești din Ucraina, despre perchezițiile neautorizate la sediile asociațiilor românești, sau – și mai grav – despre interdicțiile de intrare în Ucraina pentru liderii de opinie deveniți incomozi și prin urmare declarați indezirabili acasă la ei…
Cu regret constatăm că, în majoritatea din aceste spețe autoritățile statului român au luat apă în gură, pe durata mai multor ani de zile.
ÎN LOC DE CONCLUZIE
Amintim că în anul școlar precedent, 2025-2026 din totalul de 1.485 de elevi înscriși în clase cu predare în limba română din cele 12 școli și licee din localități cu populație majoritară românească din regiunea Odesa doar 90 erau elevii înscriși în clasa I.
Potrivit informațiilor colectate de Asociația ”Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa, la 1 septembrie 2026 numărul elevilor din clasa I trebuia să fie de 81.
În consecință, dacă în primele zile ale noului an școlar, grație exigențelor și abuzurilor autorităților locale din Cartal și Comunitatea Orășenească Reni, a fost desființată o clasă cu predare în limba română de 8 elevi, în anul școlar curent în Sudul Basarabiei doar 73 de elevi mai frecventează clasa I cu predare în limba română, în 7 școli din cele 12, în care mai există clase românești.
În lumina celor expuse mai sus apare întrebarea, de la care am și pornit la începutul prezentului studiu, și pe care am readresat-o președintelui Ucrainei, în mod repetat:
Dacă Ucraina și România și-au ridicat relația la nivel de parteneriat strategic, prin ce mecanisme concrete se garantează că reorganizarea rețelei școlare ucrainene nu va conduce, prin efect cumulat, la diminuarea accesului comunității românești la educația în limba maternă?
Cum altfel ne pot explica guvernanții, deopotrivă de la Kiev și București, faptul că lucrurile pot degenera într-un asemenea hal într-o perioadă atât de scurtă, în contextul unui parteneriat atât de important, într-o perioadă și într-un areal geopolitic infinit de complicate precum și într-o regiune și într-un domeniu atât de importante, cum este comunitatea istorică românească din Sudul Basarabiei și din Ucraina, în general?
Evident, întotdeauna vor fi lucruri mai importante, de care să se preocupe politicul și diplomația românească, în perioade complicate din istorie. Doar că aceeași istorie nu le va ierta niciodată acestora ignorarea și dezinteresul față de o parte a poporului român, rămasă fără voia ei dincolo de actualele hotare ale Țării.
Da, este dureros, este complicat, este și costisitor pe alocuri – dar cele două state – România și Ucraina, de curând și mai apropiate, prin parteneriatul strategic instituit, și-au asumat obligația de a menține, prin politici și practici concertate, în ce ne interesează, cel puțin nivelul existent de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale românești din Ucraina. Altfel – cum mai demonstrează cele două state că obligațiile privind educația minorității române sunt efectiv respectate în procesul de reorganizare a rețelei școlare, la momentul iminent, al mult-râvnitei aderări a Ucrainei la UE, spre exemplu?…
Or, după cum am demonstrat mai sus, lucrurile ”au cam luat-o la vale” în acest domeniu, iar pe alocuri chiar cad în derizoriu, iar ”infuziile” de atenție și de gesturi simbolice, extrem de puține și foarte rare, cu ocazii festive periodice nu sunt nici pe departe suficiente pentru a spori atenția instituțională, de care au nevoie ca de aer azi sutele de mii de români din Maramureșul Istoric, Nordul Bucovinei, ținutul Herța, județul Hotin și Sudul Basarabiei.
[1] https://bucpress.eu/asociatia-basarabia-cere-pastrarea-liceului-din-satu-nou-regiunea-odesa-dupa-decizia-de-transformare-a-institutiei-in-gimnaziu/
[2] https://bucpress.eu/apel-catre-presedintii-ucrainei-romaniei-si-r-moldova-pentru-salvarea-liceului-romanesc-din-satu-nou-regiunea-odesa/
[3] https://bucpress.eu/regiunea-odesa-cu-cateva-zile-inainte-de-scoala-soarta-claselor-a-x-a-din-liceele-romanesti-ramane-incerta/
[4] https://bucpress.eu/locuitorii-din-borisauca-regiunea-odesa-au-semnat-un-apel-pentru-pastrarea-liceului-cu-predare-integrala-in-limba-romana/
[5] Declarația președintelui Agenției de dezvoltare locală Orlivka–Cartal” (AMROC), Anatolii Abgaș, din 10.09.2026: https://bucpress.eu/video-apel-public-din-cartal-regiunea-odesa-dupa-inchiderea-clasei-i-cu-predare-in-limba-romana/
[6] https://www.facebook.com/anatol.popescu/posts/pfbid0LWP2beRTJ1qtFtTrCjsn5ichR5km7KrsydBV2gPXosbq71cqY8tX8TRL4noSeSasl?rdid=a3P8EOMEpm9ypaCN#
[7] https://www.youtube.com/watch?v=tF8vbLyZzlQ&t=5371s
BucPress
