Activitatea organizațiilor religioase afiliate Patriarhiei Moscovei din Ucraina ar putea fi suspendată în instanță după 24 mai 2025, la finalul perioadei de tranziție prevăzute de Legea „Privind protejarea ordinii constituționale în domeniul activității organizațiilor religioase”. Anunțul a fost făcut de deputatul Mikita Poturaiev, președintele Comisiei pentru politică umanitară și informațională din Rada Supremă, într-un interviu acordat agenției Ukrinform.
Legea, adoptată în august 2024 și intrată parțial în vigoare o lună mai târziu, impune ca organizațiile religioase afiliate unor centre religioase străine ostile (în special Federația Rusă) să își înceteze activitatea în Ucraina. Potrivit deputatului, termenul de tranziție pentru parohiile Bisericii Ortodoxe Ucrainene, afiliate Patriarhiei Moscovei, expiră la 24 mai 2025. După această dată, Serviciul de Stat pentru Politica Etnică și Libertatea de Conștiință (DSESC) poate cere în instanță interzicerea acestor organizații.
Poturaiev a menționat că încetinirea procesului de trecere a comunităților religioase „la Biserica Ortodoxă a Ucrainei (PȚU) poate fi explicată prin influența directă a centrului coordonator din Rusia”. „Cei care au dorit să treacă, au făcut-o deja. Cei care ezită, probabil primesc semnale din partea conducerii din Federația Rusă”, a spus deputatul.
Acesta a adăugat că autoritățile ucrainene cunosc exact ce organizații religioase au legături directe cu structurile din Rusia și că DSESC ar fi trebuit deja să identifice aceste conexiuni. „Nu vorbim neapărat de mii de parohii, ci de centrele de conducere aflate pe teritoriul Ucrainei care mențin contacte directe cu Moscova. Acestea trebuie investigate”, a precizat el.
Totodată, Poturaiev a subliniat că aplicarea deplină a legii este întârziată din cauza lipsei unor acte normative secundare, pe care guvernul încă nu le-a aprobat. Printre cauze se numără observații formulate de Ministerul Justiției și Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției (NAZK), legate de aspecte patrimoniale.
Deputatul a precizat că secțiunea referitoare la patrimoniul religios a fost elaborată împreună cu Consiliul Panucrainean al Bisericilor, tocmai pentru a soluționa disputele de lungă durată privind proprietatea lăcașurilor de cult.
Merită menționat faptul că legea nu cere în mod expres trecerea la Biserica Ortodoxă a Ucrainei a unor organizații religioase, după cum afirmă deputatul ucrainean, ci decuplarea de Patriarhia Moscovei. Trecerea unei comunități religioase în subordinea Bisericii Ortodoxe Române, de exemplu, s-ar înscrie în logica legislativă ucraineană.
În ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, desfășurată pe 27 martie 2025, Patriarhia Română a luat act de dorința unor comunități ortodoxe românești din Ucraina de a reveni în sânul Bisericii Ortodoxe Române, transmite Basilica.ro. Această hotărâre survine pe fondul unor demersuri recente ale credincioșilor și preoților români din regiunea Cernăuți, care au manifestat dorința de a se reîntoarce la Biserica Ortodoxă Română.
Sfântul Sinod BOR „a luat act cu speranță și binecuvântare de dorința unor comunități ortodoxe române din Ucraina de revenire la Biserica Ortodoxă Română”, potrivit sursei citate.
În luna august 2024, trei organizații religioase din Ucraina au convocat, pe 25 august, la Cernăuți, Adunarea de constituire a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, conform legislației ucrainene în vigoare. La 28 august 2024, acestea au prezentat Serviciului de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință documentația necesară pentru înregistrarea juridică a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, structură religioasă aflată în comuniune canonică cu Patriarhia Română. Cu toate acestea, autoritățile ucrainene tergiversează acest proces.
În octombrie 2024, BOR și-a exprimat regretul față de amânarea recunoașterii juridice a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, subliniind că aceasta îndeplinește toate condițiile impuse de legislația ucraineană. Totodată, Sfântul Sinod a aprobat continuarea demersurilor către autoritățile publice din România și Ucraina pentru soluționarea acestei situații.
Merită menționat faptul că Biserica Ortodoxă Ucraineană, acuzată de autorități că are legături cu Moscova, și-a schimbat statutul în mai 2022, susținând că este o structură religioasă independentă. Kievul a realizat o expertiză a acestor documente, ajungând la concluzia că legătura este una canonică, ceea ce ar reprezenta o primejdie pentru securitatea națională în contextul războiului. În acest context legislativ, există riscul interzicerii unor biserici din Ucraina în care serviciul divin este oficiat în limba română și care, potrivit legislatorului ucrainean, nu au demonstrat că s-au rupt de Moscova.
BucPress
