Comisia Europeană analizează modalități prin care regiunile situate la frontiera estică a UE, puternic afectate de consecințele războiului din Ucraina și de tensiunile cu Rusia și Belarus, să fie transformate în zone de dezvoltare economică și reziliență.
Potrivit Agenției BucPress din Cernăuți, citând Comisia Europeană, aceste teritorii se confruntă cu multiple provocări – de la presiuni economice și sociale până la amenințări de securitate și întreruperea cooperării transfrontaliere cu Rusia și Belarus.
Frontiera estică a UE traversează nouă state membre. Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au împreună aproximativ 3.646 km de frontieră cu Rusia și Belarus, iar Polonia, Slovacia, Ungaria și România împart încă 1.372 km de frontieră cu Ucraina. România și Bulgaria au, de asemenea, peste 600 km de litoral la Marea Neagră.
Regiunile de la granița cu Ucraina au fost puternic influențate de fluxul de refugiați și de presiunea asupra serviciilor publice, locuințelor și infrastructurii locale. În același timp, multe dintre aceste zone se confruntă cu declin demografic accentuat, populația scăzând în unele cazuri cu peste 17% în ultimul deceniu.
În plus, autoritățile locale trebuie să facă față unor amenințări hibride, precum campanii de dezinformare, sabotaje sau incidente legate de securitatea frontierelor.
Pentru a răspunde acestor provocări, Comisia Europeană propune o abordare care să combine investițiile în infrastructură, dezvoltarea competențelor și consolidarea capacității de reacție în situații de criză.
Executivul european consideră că aceste regiuni au și un potențial important de dezvoltare, datorită poziției lor strategice pentru logistică și transport, dar și resurselor naturale și capitalului uman. Investițiile în energie regenerabilă, digitalizare, bioeconomie sau tehnologii avansate ar putea transforma frontiera estică într-un spațiu de inovare și creștere economică.
Marin Gherman
