La Palatul Național al Românilor din Cernăuți a avut loc masa rotundă internațională cu genericul „Zoe Dumitrescu-Bușulenga – model intelectual și reper al spiritualității românești”, eveniment dedicat comemorării a două decenii de la trecerea la cele veșnice a celei care a devenit, în monahism, Maica Benedicta.
Manifestarea, care s-a desfășurat în incinta Palatului Național al Românilor din bătrâna urbe cernăuțeană, a reunit profesori universitari, oameni de cultură, studenți și iubitori ai operei eminesciene, într-un dialog despre credință, cultură și responsabilitatea transmiterii valorilor autentice către tânăra generație.
Evenimentul a fost organizat de Catedra de Filologie Română și Clasică a Universității cernăuțene, cu sprijinul Mănăstirii Putna și al Fundației „Credință și Creație – Academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga”.
Deschiderea întâlnirii a fost marcată de un moment de rugăciune și de binecuvântarea transmisă participanților de părintele arhimandrit Dosoftei Dijmărescu, venit la Cernăuți de la Mănăstirea Putna.
În intervenția sa, părintele Dosoftei a vorbit despre moștenirea spirituală și culturală lăsată de Maica Benedicta, subliniind că Zoe Dumitrescu-Bușulenga rămâne un model de verticalitate, credință și responsabilitate intelectuală.
Participanții au urmărit și filmul documentar „Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Cununa devenirii”, care evocă parcursul impresionant al academicianului, de la activitatea universitară și cercetarea eminesciană până la retragerea în viața monahală de la Putna.
Pentru jurnalista și scriitoarea cernăuțeană Maria Andrieș, personalitatea Maicii Benedicta ocupă un loc aparte în conștiința românilor din nordul Bucovinei.
Maria Andrieș a amintit că, în perioada sovietică, operele și studiile semnate de Zoe Dumitrescu-Bușulenga reprezentau pentru românii din regiunea Cernăuți adevărate repere culturale, descoperite și transmise cu multă grijă de cei care doreau să păstreze legătura cu valorile spirituale și literare românești.
În cadrul dialogului au fost evocate contribuțiile excepționale ale academicianului la cercetarea operei lui Mihai Eminescu, precum și rolul său în promovarea culturii române în spațiul european.
Despre această legătură dintre Eminescu și Zoe Dumitrescu-Bușulenga a vorbit și Elena Vântu Tărâțeanu, directorul Muzeului „Mihai Eminescu” din Cernăuți.
Potrivit Elenei Vântu Tărâțeanu, prezența simbolică a Maicii Benedicta la Cernăuți înseamnă și o reîntoarcere la izvoarele culturii românești, deoarece acolo unde este evocată personalitatea sa se regăsește întotdeauna și spiritul lui Mihai Eminescu.
Participanții la manifestare au avut ocazia să descopere și o expoziție de artă dedicată Maicii Benedicta, precum și volume oferite în dar de Mănăstirea Putna tinerilor români din regiunea Cernăuți.
Mesajul central al întâlnirii a fost acela că modelele autentice trebuie readuse permanent în atenția societății, mai ales într-o epocă în care valorile spirituale sunt adesea puse la încercare.
Comemorarea de la Cernăuți a demonstrat încă o dată că personalitatea academicianului Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta continuă să inspire generații întregi prin credință, cultură și dragoste față de identitatea românească.
