155 de ani de la nașterea teologului și publicistului Vasile Găină, considerat „părintele Teologiei Fundamentale la românii ortodocși”

În urmă cu 155 de ani s-a născut Vasile Găină, un important teolog ortodox român din Țara Fagilor, considerat „părinte al Teologiei Fundamentale la românii ortodocși”.

Găină s-a născut în 1868 în comuna Măzănăiești, districtul Suceava. într-o familie de ţărani. În satul său, după ocuparea Bucovinei de habsburgi, fuseseră colonizaţi câţiva funcţionari ai administraţiei chezaro-crăieşti, precum şi un număr de meseriaşi de diverse profesii. Toţi aceşti străini se deosebeau de marea masă a românilor – ştiau carte. În această situaţie părinţii lui Vasile Găină şi-au dat seama că numai ştiinţa de carte le poate scoate copiii din starea de truditori ai pământului, apăsaţi de griji şi de nevoi. Părinţii viitorului preot şi profesor universitar au făcut eforturi supraomeneşti pentru a-şi da copiii la şcoli.

A urmat studii la Suceava și la Universitatea de Teologie din Cernăuți, obținând doctoratul în teologie în 1893. A continuat să studieze în Viena, Berlin, Bonn și Atena până în 1896 și a fost numit docent privat în același an.

În perioada 1892-1907, Găină a fost profesor universitar la Facultatea de Teologie din Cernăuți, unde a fost declarat “Veniam Legendari” în 1898, un grad onorific acordat foarte rar. A fost considerat fondatorul studiilor de teologie fundamentală ortodoxă la români și a întemeiat revista clericală “Viitorul”. Găină a fost, de asemenea, un membru marcant al Partidului Național Român și a fost numit membru de onoare al Societății Academice Junimea și al Societății Academice Ortodoxe. A fost, de asemenea, un membru fondator al Societății Meseriașilor Români din Cernăuți și membru al comitetului de conducere al Societății Doamnelor Române din Bucovina și al Societății pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina.

Găină a fost hirotonit preot în 1898 și a devenit profesor extraordinar pentru teologia dogmatică și filozofia creștină în 1899, fiind ales, de asemenea, ca membru al Senatului Academic al Universității în același an. În 1905, a fost numit profesor ordinar pentru teologia dogmatică și filozofia creștină și a fost ales decan al Facultății de Teologie. În vara anului 1907, a fost ales doctor magnific pentru anul de studiu 1907/08, cea mai înaltă onoare acordată de universitate, dar a murit înainte de a-și ocupa postul onorific.

Găină a fost descris ca un om de statură înaltă și impunătoare, dar cu o atitudine modestă și prietenoasă față de cei din jurul său. El a fost iubit și respectat de toți cei care l-au cunoscut și a căutat întotdeauna să găsească cele mai bune în fiecare persoană. A colaborat cu reviste precum “Candela” și “Patria” și a fondat revista “Viitorul”. Găină a murit la vârsta de 40 de ani în Cernăuți, la 18 august 1907.

O stradă din Cernăuți i-a purtat numele în perioada interbelică.