Kremlinul a reacționat cu reținere la apariția în spațiul public a unei înregistrări audio în care președintele american Donald Trump ar fi amenințat că va bombarda Moscova, în cazul unei escaladări a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că nu poate confirma și nici infirma autenticitatea înregistrării, invocând faptul că pe internet circulă numeroase informații false. Înregistrarea a fost publicată pe 9 iulie de CNN și preluată de portalul ucrainean 24tv.ua.
Potrivit sursei, declarațiile lui Trump ar fi fost făcute în cadrul unor evenimente caritabile desfășurate cu ușile închise în New York și Florida, în anul 2024, perioadă în care liderul american își lansase candidatura pentru un nou mandat prezidențial. În cadrul acestor intervenții, Trump ar fi susținut că, în timpul mandatului său, l-a avertizat direct pe Vladimir Putin că, în cazul unei agresiuni împotriva Ucrainei, Statele Unite „vor bombarda Moscova până la distrugere”.
Reacția Kremlinului a fost ezitantă. Întrebat de o jurnalistă despre autenticitatea înregistrării, Dmitri Peskov a evitat să ofere un răspuns clar, afirmând că nu are suficiente informații și că situația nu intră în aria sa de competență.
„Îmi cereți să confirm un discurs rostit de Trump în Statele Unite, în cadrul unei presupuse întâlniri cu donatori, în 2024. Nu este deloc corect. Nu pot, oricât mi-aș dori, să confirm sau să infirm acea declarație. Eu lucrez în Rusia, slavă Domnului”, a declarat Peskov.
El a adăugat că autenticitatea înregistrării rămâne incertă, având în vedere numărul mare de materiale false care circulă pe rețelele sociale și în mass-media.
„Nu știm dacă este un fals sau nu. În general, informațiile false sunt de multe ori mai numeroase decât cele reale. Acesta este un aspect pe care îl avem în vedere atunci când analizăm orice fel de știre”, a explicat reprezentantul Kremlinului.
Peskov a fost întrebat și dacă între Trump și Vladimir Putin a avut loc o asemenea discuție. În loc să răspundă direct, purtătorul de cuvânt a sugerat că, în perioada menționată, Trump nu era în funcția de președinte al SUA, iar contacte oficiale nu au existat.
„Din câte înțeleg, e vorba de o perioadă în care domnul Trump nu era președinte. Nu au existat convorbiri telefonice. Vă recomand să vă adresați la Casa Albă pentru clarificări”, a adăugat el.
În aceeași înregistrare audio, Trump ar fi făcut referiri amenințătoare și la adresa liderului chinez Xi Jinping, în contextul unui posibil conflict militar în Taiwan.
De-a lungul timpului, Donald Trump a avut o relație oscilantă în discursurile publice față de Rusia și China. Deși a lansat adesea avertismente dure, Trump a fost frecvent criticat pentru aprecierile sale la adresa lui Vladimir Putin, pe care l-a numit în repetate rânduri „un lider puternic”.
Declarațiile atribuite lui Donald Trump, apărute în controversata înregistrare audio, au stârnit atenția specialiștilor din Statele Unite și Uniunea Europeană, care analizează cu precauție atât autenticitatea, cât și impactul potențial al acestor afirmații.
Profesorul de relații internaționale John Mitchell, de la o universitate americană de prestigiu, subliniază că astfel de declarații, dacă sunt autentice, pot agrava semnificativ tensiunile dintre SUA și Rusia.
„Amenințările explicite cu bombardarea unei capitale ruse sunt fără precedent și ar putea fi percepute ca o provocare majoră, cu riscuri serioase pentru stabilitatea internațională. Totuși, în contextul unei discuții private cu investitori sau donatori, este posibil ca tonul să fi fost unul mai retoric, menit să arate o poziție fermă”, explică Mitchell.
Din perspectiva europeană, analista germană Anne-Sophie Keller atrage atenția asupra mesajului mixt pe care îl transmite Trump.
„Europa urmărește cu mare interes și îngrijorare orice evoluție legată de conflictul din Ucraina. În același timp, retorica ambiguă a lui Trump, care alternează amenințările dure cu aprecieri pentru Putin, complică dialogul diplomatic și pune sub semnul întrebării coeziunea aliantei transatlantice”, afirmă Keller.
Leonid Parpauț
