În ultimele luni, mai ales în perioadele de întreruperi masive ale curentului electric, provocate de bombardamentele rusești, pe rețelele de socializare au apărut tot mai multe mesaje alarmiste care susțin că Ucraina „vinde eneregie electrică României”, iar din acest motiv oamenii stau în frig și în întuneric. Aceste mesaje sunt însoțite de grafice, linii colorate și cifre care, la prima vedere, par să confirme acuzația. În realitate, interpretarea este greșită, iar realitatea este exact inversă: România ajută Ucraina, inclusiv în cele mai critice momente ale atacurilor asupra infrastructurii energetice.
Graficele virale despre „exporturi” explică un mecanism tehnic de echilibrare a rețelei energetice
Pentru a înțelege ce se întâmplă, trebuie clarificat un lucru esențial: graficele care circulă online nu arată „vânzări” sau „exporturi” de energie în sens comercial. Ele indică fluxuri de electricitate prin rețelele interconectate. Sistemul electric nu funcționează precum gazul sau petrolul, care pot fi stocate și direcționate exact unde dorești. Curentul circulă instantaneu și urmează traseele cele mai stabile din rețea.
În timpul bombardamentelor masive, sistemul energetic ucrainean este supus unui stres extrem. Centralele, liniile de transport și substațiile sunt lovite sau scoase temporar din funcțiune. În astfel de momente apare un risc major: supraîncărcarea rețelei. Dacă energia produsă nu poate fi consumată sau „evacuată” rapid, pot apărea avarii grave, inclusiv distrugerea echipamentelor. Aici intervine rolul României și al rețelei europene.
Când pe grafice apare un flux din Ucraina spre România, acest lucru înseamnă, de cele mai multe ori, că România preia temporar o parte din curent pentru a descărca sistemul ucrainean. Rețeaua românească și cea europeană funcționează ca un „tampon de siguranță”. Curentul este absorbit pentru câteva minute sau ore, sistemul se stabilizează, iar riscul unor avarii catastrofale este redus. Apoi energia intră din nou în Ucraina direct sau prin intermediul unui alt stat care face parte din rețeaua europeană.
Nu este vorba despre „Ucraina vinde – România cumpără”, ci despre echilibrarea unui sistem energetic comun. După această descărcare temporară, electricitatea revine, prin aceeași rețea europeană, spre Ucraina, acolo unde este nevoie de ea. De aceea, specialiștii subliniază că aceste grafice trebuie explicate de ingineri și operatori de sistem, nu de conturi de TikTok sau Facebook.
Acele câteva ore de curent electric pe care le au ucrainenii în plină iarnă sau după atacuri masive sunt posibile și datorită sprijinului României. Fără această interconectare și fără ajutorul rețelei europene, penele de curent ar fi mult mai lungi și mai frecvente. În multe situații, alternativa nu ar fi fost „mai puțin curent electric”, ci „zero curent”.
Narațiunile care denaturează realitatea cooperării energetice
Sprijinul României nu este accidental. România și Ucraina fac parte din aceeași rețea europeană a operatorilor de transport și sistem – ENTSO-E. Această integrare permite schimburi rapide de energie, în special în situații de urgență, atunci când rețeaua ucraineană este grav afectată de bombardamente.
Până în 2022, Ucraina își echilibra sistemul energetic prin legături cu Federația Rusă și Belarus. Acele mecanisme de echilibrare au dispărut odată cu invazia rusă. Din acel moment, România și alte state din Uniunea Europeană au devenit foarte importante pentru stabilitatea energetică a Ucrainei.
În ultimii ani, capacitatea de livrare a energiei electrice din rețeaua continentală europeană către Ucraina și Republica Moldova a fost majorată semnificativ, ajungând la aproximativ 2.100 MW. Un rol important îl joacă Transelectrica, care a optimizat liniile de înaltă tensiune și a implementat standarde europene de securitate energetică. Principala axă de interconectare este linia de 400 kV Isaccea–Yujnoukrainsk, precum și conexiunile prin nodul Isaccea–Vulcănești.
De câteva luni, România furnizează energie de echilibrare și ajutor de urgență exact în momentele în care rețeaua ucraineană înregistrează deficite bruște din cauza atacurilor rusești. Volumele livrate sunt dinamice și adaptate situației de pe teren, tocmai pentru a preveni colapsul rețelei.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat recent o înțelegere cu președintele României, Nicușor Dan, pentru dezvoltarea unor proiecte comune de securitate energetică. Printre acestea se numără construirea interconectorului electric Cernăuți–Suceava și modernizarea liniei Porubne–Siret.
Autoritățile de la Kiev confirmă că Ucraina nu exportă energie electrică, iar întreaga producție disponibilă este direcționată exclusiv către acoperirea consumului intern. Deficitul din sistemul energetic, provocat de atacurile rusești asupra centralelor termice și hidroelectrice, face imposibilă orice discuție despre vânzarea de energie în afara țării. Prioritatea este alimentarea locuințelor, spitalelor și obiectivelor esențiale pentru funcționarea statului.
Totodată, autoritățile explică faptul că sistemul energetic ucrainean este parte a rețelei europene interconectate, iar fluxurile între state sunt preluări tehnice inevitabile, necesare pentru echilibrarea frecvenței și tensiunii într-o rețea comună, nu tranzacții comerciale. Specialiștii de la Kiev, susțin că scopul acestor narațiuni false este exercitarea unei presiuni psihologice asupra populației și subminarea încrederii în cooperarea regională.
De la „curent electric vândut” la „gaze făcute cadou”: aceeași logică a dezinformării regionale
În paralel, au apărut și temeri în România, mai ales în contextul expirării schemei de plafonare a prețurilor la energie. În mediul online s-a răspândit ideea că românii vor plăti facturi mai mari din cauza ajutorului energetic acordat Ucrainei. Mesajul este simplu, dar fals. Creșterea facturilor este legată de încetarea subvențiilor de stat, nu de exporturile de sprijinul pentru Ucraina.
Potrivit Economedia, România livrează energie de echilibrare, calificată ca ajutor de urgență în momentele în care rețeaua ucraineană înregistrează deficite bruște. Mai mult, este livrată energie eoliană și solară, în special în perioadele cu vânt. „Penele de curent din Ucraina – cauzate de bombardamentele continue rusești asupra rețelei sunt gestionate prin importuri masive din România, Polonia și Slovacia. Doar solidaritatea energetică previne un colaps total al rețelei ucrainene”, arată platforma.
Pe de altă parte, în România au circulat alte narațiuni false despre energie: o parte din bucureșteni ar sta în frig pentru că tot gazul ar fi fost „cadonat” Ucrainei sau Republicii Moldova — o poveste amplificată în mediul online. Analizele de verificare a faptelor arată că problemele din rețeaua de încălzire sunt cauzate de factori tehnici și de piața energetică, nu de exporturi de gaz.
Privite împreună, aceste narațiuni – despre „curentul electric vândut României” sau despre „gazele date Ucrainei” – au un element comun: ele lovesc sistematic în ideea de cooperare, solidaritate și interdependență dintre statele din regiune, exact în domeniile-cheie care țin de securitate. Ele transformă mecanisme tehnice de sprijin reciproc în conflicte artificiale între societăți.
Există însă și o concluzie mai profundă, care se desprinde din lectura întregului tablou: aceste narațiuni nu apar întâmplător, nu circulă izolat și nu sunt doar simple „erori de interpretare”. Ele funcționează ca piese ale aceluiași tipar, menite să transforme ajutorul reciproc într-o sursă de conflict intern.
Marin Gherman
