O confruntare violentă între o mulțime de câteva sute de persoane și angajații centrelor teritoriale de recrutare, izbucnită recent la Liov, a readus în atenție una dintre cele mai sensibile probleme ale societății ucrainene: mobilizarea forțată și scăderea tot mai accentuată a încrederii populației în sistemul de recrutare militară.
Potrivit unei analize publicate de France 24 și prelucrate de Agenția de presă BucPress din Cernăuți, incidentul de la Liov nu este un caz izolat, ci face parte dintr-un fenomen mai amplu, în condițiile în care confruntările dintre civili și angajații centrelor de recrutare au devenit tot mai frecvente.
Scandalul a început după ce reprezentanții centrului teritorial de recrutare au oprit pe stradă un bărbat suspectat că se sustrage serviciului militar obligatoriu. După verificarea documentelor, acesta a fost dus la un centru de recrutare pentru a trece examenul medical care urma să stabilească dacă este apt pentru serviciul militar.
Potrivit martorilor, alți angajați ai centrului de recrutare au rămas la fața locului și au încercat ulterior să rețină încă doi bărbați. În scurt timp, în zonă s-a adunat o mulțime de aproximativ 200 de persoane, conform datelor prezentate de procurori.
Participanții i-au înconjurat pe reprezentanții centrului militar și au încercat să-i împiedice să-i ducă pe cei doi bărbați. Într-o înregistrare video distribuită pe rețelele sociale, un angajat al centrului de recrutare pare să lovească un civil, deși autoritățile militare au susținut că imaginile au fost scoase din context.
Ulterior, oamenii au înconjurat vehiculul militar, l-au legănat și au scandat „Rușine!”. Mașina a fost răsturnată, iar unul dintre angajații centrului de recrutare a fost dezbrăcat parțial de haine. Un polițist care a încercat să intervină a fost, de asemenea, rănit.
Deși incidentul de la Liov a fost mai violent decât majoritatea cazurilor similare, el nu reprezintă o premieră. Numărul atacurilor asupra angajaților centrelor de recrutare a crescut puternic de la începutul invaziei ruse.
Tot mai multe confruntări cu centrele de recrutare
În 2022, primul an al invaziei pe scară largă, poliția ucraineană a raportat doar cinci cazuri de atacuri asupra reprezentanților centrelor de recrutare. În 2025, numărul acestora a ajuns la 341, potrivit agenției Interfax-Ucraina.
În primele patru luni ale anului 2026 au fost înregistrate aproape 120 de confruntări. Printre acestea s-a numărat și uciderea, în luna aprilie, a unui angajat al unui centru de recrutare. Suspectul a afirmat că el și fratele său ar fi fost bătuți și atacați cu spray iritant de reprezentanții centrului militar.
Pe măsură ce războiul intră în al cincilea an, Ucraina se confruntă cu o lipsă tot mai acută de personal militar. Numărul celor care se înrolează voluntar a scăzut semnificativ după contraofensiva ucraineană din primăvara anului 2023, iar autoritățile au devenit tot mai dependente de mobilizare pentru înlocuirea militarilor uciși, răniți sau dispăruți.
Atât Kievul, cât și Moscova evită să publice date complete privind pierderile militare. Potrivit unei estimări recente a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale din Statele Unite, până la 635.000 de militari ucraineni ar fi fost uciși, răniți sau dați dispăruți de la începutul invaziei, comparativ cu aproximativ 1,4 milioane de pierderi în rândul forțelor ruse.
În baza legislației ucrainene privind mobilizarea, bărbații cu vârste cuprinse între 25 și 60 de ani pot fi supuși serviciului militar obligatoriu. Totuși, sistemul de mobilizare se bucură de un nivel redus de încredere în societate.
O analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace arăta că abuzurile vizibile, depășirea limitelor legale și aplicarea selectivă a regulilor de mobilizare au slăbit percepția publică asupra legitimității procesului, au amplificat anxietatea și au creat un teren favorabil operațiunilor informaționale rusești.
„Busificarea”, simbol al mobilizării abuzive
Nemulțumirea populației este alimentată în special de practica numită în Ucraina „busificare”. Termenul desemnează cazurile în care bărbații sunt opriți pe stradă, urcați cu forța în microbuze și transportați la centrele de recrutare, unde trec rapid printr-un examen medical și sunt înregistrați pentru serviciul militar.
Imaginile cu astfel de incidente circulă frecvent pe rețelele sociale și sunt intens exploatate de presa și propaganda rusă.
Angajații centrelor de recrutare au fost acuzați în repetate rânduri că au lovit sau maltratat persoanele reținute. Au fost înregistrate și cazuri de deces. Unul dintre cele mai cunoscute este cel al lui Roman Sopin, în vârstă de 43 de ani, care a murit în 2025 în urma unei răni grave la cap, suferite într-un centru de recrutare. Autoritățile au susținut că acesta ar fi căzut, însă familia și avocatul său au respins această versiune.
Autoritățile ucrainene afirmă că marea majoritate a procedurilor de mobilizare se desfășoară fără incidente. Cu toate acestea, numărul reclamațiilor adresate Avocatului Poporului privind comportamentul angajaților centrelor de recrutare a crescut puternic.
În 2022 au fost înregistrate doar 18 astfel de plângeri. În 2025, numărul lor a ajuns la 6.127. În primele patru luni ale anului 2026 au fost depuse 1.657 de reclamații.
Lipsa unei strategii clare de mobilizare
Ryhor Nizhnikau, cercetător principal în cadrul Institutului Finlandez pentru Afaceri Internaționale, consideră că nevoia urgentă de militari pentru oprirea înaintării ruse a pus o presiune uriașă asupra sistemului de mobilizare.
„Există o lipsă reală de personal, iar acest lucru face statul mai agresiv și mai insistent în încercarea de a găsi oameni”, a explicat expertul.
Potrivit acestuia, situația este agravată de lipsa unei strategii clare de mobilizare și de comunicarea defectuoasă dintre stat și societate.
Problema nu a început în 2022, ci încă din 2014, când autoritățile nu au creat mecanisme suficient de clare și nu au explicat societății cine este mobilizat, cine beneficiază de amânare sau scutire, ce profesii sunt protejate și în ce condiții militarii pot fi demobilizați.
Această lipsă de claritate alimentează sentimentul de nedreptate, mai ales în condițiile în care există numeroase acuzații potrivit cărora persoanele bogate sau bine conectate ar reuși să evite serviciul militar prin mită sau relații personale.
Aproximativ două milioane de ucraineni s-ar sustrage mobilizării
În luna ianuarie, ministrul ucrainean al Apărării, Mihail Fedorov, a declarat că aproximativ două milioane de cetățeni s-ar sustrage mobilizării.
Tot atunci, el a prezentat pentru prima dată o estimare oficială privind numărul militarilor care și-ar fi părăsit unitățile fără permisiune: aproximativ 200.000 de persoane. Peste patru cincimi dintre cazurile de dezertare s-ar produce în timpul instruirii militare de bază.
Autoritățile de la Kiev nu mai pot ignora această problemă, care afectează atât capacitatea armatei, cât și relația dintre instituțiile militare și populație.
În luna iunie, Fedorov a prezentat direcțiile unei reforme ample a serviciului militar. Printre măsurile propuse se numără creșterea substanțială a salariilor pentru militarii aflați pe linia frontului și introducerea contractelor cu durată determinată, între șase și 14 luni.
Ministerul Apărării a sugerat, de asemenea, că o parte dintre militarii cu cea mai lungă perioadă de serviciu ar putea fi demobilizați până la sfârșitul anului. Printre aceștia s-ar putea număra și persoane care luptă împotriva separatiștilor susținuți de Rusia încă din 2014.
În sistemul actual, militarii mobilizați rămân în serviciu pe termen nedeterminat, iar legea marțială limitează sever posibilitățile de demobilizare.
Kievul vrea să recruteze mai mulți militari străini
Fedorov a anunțat și intensificarea recrutării cetățenilor străini. Voluntari din alte state, în special din America Latină, au început deja să completeze efectivele armatei ucrainene.
Potrivit planurilor prezentate de Ministerul Apărării, militarii străini ar putea reprezenta, în viitor, până la jumătate dintre efectivele unor unități de infanterie și asalt cu grad ridicat de risc.
Ryhor Nizhnikau consideră că reforma este promovată deoarece tensiunile din sistem au atins un nivel care nu mai poate fi ignorat.
„Situația afectează armata, afectează civilii și ambele părți sunt nemulțumite”, a explicat cercetătorul.
Participanții la revoltă, obligați să-și ceară scuze
La câteva zile după confruntarea de la Liov, mai mulți dintre participanți, inclusiv adolescenți, au apărut în înregistrări video în care își cereau scuze militarilor.
Un bărbat care a declarat că își părăsise unitatea fără permisiune a promis că se va întoarce pe front. O altă persoană a afirmat că se va înrola.
Înregistrările au fost publicate de mai multe canale militare de Telegram, inclusiv de Dmitro Kuharciuk, adjunct al comandantului Corpului 3 de Armată și unul dintre liderii partidului de extremă dreapta Corpul Național.
Kuharciuk a declarat că el și camarazii săi au purtat „discuții educative” cu participanții la revoltă, în urma cărora aceștia și-au prezentat scuzele.
Aceste imagini au provocat, la rândul lor, critici și au amplificat discuțiile despre presiunile exercitate atât asupra civililor, cât și asupra celor care contestă metodele de mobilizare.
O ruptură tot mai vizibilă între civili și militari
În opinia lui Nizhnikau, Ucraina se confruntă cu un conflict tot mai profund între diferite grupuri sociale.
Militarii aflați deja în armată observă că nu există suficienți oameni dispuși să se înroleze și se tem că nu vor putea fi demobilizați dacă nu sunt recrutați înlocuitori. În același timp, civilii refuză mobilizarea din numeroase motive, de la teama de moarte și neîncrederea în centrele de recrutare până la percepția că povara războiului nu este împărțită în mod echitabil.
Această situație creează o ruptură civico-militară tot mai vizibilă, într-un moment în care Ucraina are nevoie atât de noi militari, cât și de menținerea solidarității sociale.
Incidentul de la Liov arată că problema mobilizării nu mai poate fi abordată exclusiv prin constrângere. Fără reguli clare, mecanisme credibile de demobilizare, sancționarea abuzurilor și o comunicare transparentă, nemulțumirea populației riscă să se transforme în confruntări tot mai grave.
BucPress
