Președintele României, Nicușor Dan, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au abordat vineri, 18 septembrie, inclusiv situația educației în limba română din Ucraina, în cadrul primului Summit al Inițiativei pentru Integrare Carpatică. Reuniunea din regiunea Ivano-Frankivsk a marcat lansarea unui nou format regional, „Carpathian Eight” (C8), dedicat cooperării în domeniile securității, energiei, infrastructurii și economiei. În aceeași zi, cazul clasei I cu predare în limba română din Cartal (Orlivka), regiunea Odesa, invocat la conferința de presă a celor doi președinți, a fost soluționat, autoritățile locale revenind asupra deciziei de desființare a clasei.
Nicușor Dan a declarat că relația României cu Ucraina este importantă și din perspectiva comunității românești și a subliniat interesul Bucureștiului pentru păstrarea posibilităților de exprimare a identității acesteia.
În cadrul conferinței de presă de după summit, președintele României a vorbit și despre reforma educațională pregătită de Ucraina, afirmând că există o înțelegere ca școlile românești să își păstreze structura actuală.
„Se profilează o reformă educațională în Ucraina […] însă am convenit ca școlile românești să își păstreze structura actuală”, a declarat Nicușor Dan, precizând că România intenționează să sprijine în continuare funcționarea acestora.
Președintele român a fost întrebat în mod direct și despre cazul clasei I cu predare în limba română din Cartal (Orlivka), care fusese deschisă la începutul anului școlar, dar a funcționat doar câteva zile. Nicușor Dan a precizat că Ministerul Afacerilor Externe al României verifica situația în colaborare cu Ambasada Ucrainei la București.
La rândul său, Volodimir Zelenski a admis că au existat „situații izolate” privind închiderea unor instituții de învățământ, inclusiv decizii luate la nivel local, însă a afirmat că poziția autorităților centrale de la Kiev este ca, pe durata legii marțiale, astfel de instituții să nu fie închise.
„Decizia de bază rămâne fermă: nimic nu poate fi închis”, a spus președintele Ucrainei, precizând că autoritățile centrale au intervenit în cazurile de acest tip despre care au fost informate.
Câteva ore mai târziu, situația de la Cartal a fost soluționată. Consulul gerant al României la Odesa, Claudiu Tătaru, s-a deplasat din nou în localitate și a participat la discuții cu șeful Administrației Militare Raionale Ismail, Rodion Abashev, primarul orașului Reni, Igor Plehov, șefa secției de învățământ, Lilia Bondarenko, conducerea școlii, părinții și reprezentanții organizațiilor românești din regiunea Odesa.
În urma discuțiilor, autoritățile ucrainene au revenit asupra deciziei, iar clasa I cu predare în limba română a fost restabilită. Cei șapte copii reînscriși urmează să reia cursurile în limba română luni, 21 septembrie.
Cazul de la Cartal a ajuns astfel, în aceeași zi, de la nivelul unei dispute locale privind organizarea unei clase la agenda publică a președinților României și Ucrainei și, ulterior, la o soluție negociată între diplomații români și autoritățile locale și educaționale ucrainene.
Un nou format regional – „Carpathian Eight”
Summitul din regiunea Ivano-Frankivsk a marcat, în același timp, lansarea oficială a formatului „Carpathian Eight”, care reunește Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Austria și Serbia.
Volodimir Zelenski a declarat că inițiativa urmărește consolidarea cooperării în domeniul securității, energiei, logisticii, comerțului transfrontalier și dezvoltării comunităților din regiunea carpatică.
Participanții la reuniune au convenit asupra unei Declarații comune care confirmă intenția statelor implicate de a continua cooperarea în cadrul noului format. „Avem un document comun care confirmă disponibilitatea noastră de a lucra în acest mod”, a anunțat Zelenski.
Președintele Ucrainei a precizat că summitul nu este gândit doar ca o platformă de dialog politic. În cadrul componentei economice au fost pregătite acorduri comerciale și de investiții în valoare de aproximativ un miliard de euro, în domenii precum energia, logistica și infrastructura. Aproape 100 de proiecte din cele opt state, cu o valoare totală estimată la aproape 40 de miliarde de euro, urmau să fie prezentate investitorilor.
Pentru România, Nicușor Dan a indicat printre domeniile de interes dezvoltarea infrastructurii și a punctelor de trecere a frontierei, interconectările energetice, cooperarea economică și culturală și protejarea diversității lingvistice și a drepturilor minorităților naționale.
