Două busturi din bronz ale domnitorilor Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt și Alexandru cel Bun, realizate în 1928 și aflate înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial în Reședința Mitropoliților Bucovinei, se păstrează astăzi la Muzeul Regional Istorico-Etnografic din Cernăuți. O fotografie interbelică le surprinde în cabinetul mitropolitului, alături de două tablouri ale domnitorilor, iar pe bustul lui Ștefan cel Mare se păstrează semnătura sculptorului – „D. Zarlav, 1928” – și inscripția turnătoriei: „ASOCIAȚIA ARTA ROMÂNĂ TURNĂTORIE BUC – 1928”. În anul 1944, cele două busturi au fost transferate la muzeul cernăuțean, unde pot fi văzute și în prezent.
Într-un material transmis Agenției de presă BucPress, prof. dr. Vladimir Acatrini reconstituie istoria acestor obiecte de patrimoniu și prezintă alte mărturii românești păstrate în muzeu, între care un tablou al lui Ștefan cel Mare realizat de pictorul Eugen Maximovici în 1907, două tablouri ale Reginei Maria, precum și obiecte legate de istoria Moldovei. Autorul amintește, de asemenea, trecutul clădirii muzeului, construită în 1878 pentru Direcția Fondului Bisericesc Ortodox al Bucovinei și trecută ulterior prin mai multe etape istorice, de la perioada austriacă și Primul Război Mondial până la administrația sovietică.
Ștefan cel Mare și Alexandru cel Bun îi așteaptă pe vizitatori la Cernăuți
Unul dintre locurile care merită vizitate de turiștii români ajunși la Cernăuți este Muzeul Regional Istorico-Etnografic. Colecțiile sale includ numeroase obiecte legate de istoria și cultura Bucovinei, între care picturi reprezentând personalități și peisaje bucovinene, realizate de artiști precum Epaminonda Bucevschi și Eugen Maximovici. Două dintre sălile muzeului sunt dedicate Moldovei medievale și reunesc obiecte din această perioadă.
În una dintre aceste săli se află două busturi din bronz ale domnitorilor Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare și Sfânt, datate în anul 1928.
Busturile lui Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare și Sfânt, realizate în 1928 și păstrate la Muzeul Regional Istorico-Etnografic din Cernăuți
În perioada interbelică, cele două busturi se aflau în Reședința Mitropoliților Bucovinei și Dalmației, unde decorau cabinetul mitropoliților. O fotografie din anii 1920–1930 surprinde interiorul acestui cabinet, în care pot fi observate atât cele două busturi, cât și două tablouri reprezentându-i pe domnitorii Moldovei. Potrivit autorului, tablourile se păstrează în prezent la Muzeul de Istorie din Iași.
Autorul busturilor este sculptorul D. Zarlav. Pe bustul lui Ștefan cel Mare poate fi observată, în partea stângă, semnătura „D. Zarlav, 1928”, iar în partea dreaptă apare inscripția „ASOCIAȚIA ARTA ROMÂNĂ TURNĂTORIE BUC – 1928”.
Ștefan cel Mare este reprezentat purtând coroană și având părul lung, imagine inspirată de miniatura din „Evangheliarul de la Humor”, din secolul al XV-lea. În anul 1944, cele două busturi au fost transferate la Muzeul Istorico-Etnografic din Cernăuți, unde se păstrează și astăzi.
Colecția muzeului cuprinde și alte obiecte referitoare la istoria Moldovei și a spațiului românesc. Autorul materialului menționează că a donat muzeului o monedă din timpul domniei lui Petru Rareș, precum și o copie a cunoscutului drapel al lui Ștefan cel Mare și Sfânt.
În muzeu se păstrează, de asemenea, două tablouri care o reprezintă pe Regina Maria. Vladimir Acatrini precizează că a sprijinit restaurarea unuia dintre acestea.
Un alt exponat este tabloul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, realizat de pictorul Eugen Maximovici în anul 1907 și păstrat în Muzeul Regional Istorico-Etnografic din Cernăuți.
O clădire cu o istorie de aproape un secol și jumătate
Edificiul în care funcționează muzeul are, la rândul său, o istorie importantă. Clădirea a fost ridicată în anul 1878 pe strada Domnească, în apropierea Catedralei Mitropolitane „Pogorârea Sfântului Duh”.
Construită în stil neo-renascentist, clădirea a costat, potrivit datelor prezentate de autor, 68.000 de florini și a fost destinată Direcției Fondului Bisericesc Ortodox al Bucovinei, una dintre cele mai importante instituții economice ale provinciei în perioada austriacă. Fondul a contribuit la construirea unui număr important de biserici ortodoxe din Bucovina.
În timpul Primului Război Mondial, la parterul clădirii a funcționat statul major al generalului rus Aleksei Brusilov, de unde acesta coordona operațiunile trupelor sale. Câteva încăperi au fost amenajate pentru general, iar într-una dintre ele a fost instalat un iconostas mobil.
În perioada interbelică, în imobilul de pe strada care purta atunci numele lui Iancu Flondor au funcționat o instituție de asigurări și magazine.
După instaurarea puterii sovietice, în anii 1940–1941, clădirea a fost utilizată de structurile NKVD. Autorul amintește acest episod în contextul represiunilor sovietice care au afectat populația regiunii.
Între 1945 și 1956, clădirea, situată deja pe strada Olga Kobyleanska, a găzduit Comitetul raional de partid Stalin din Cernăuți. Ulterior, întregul edificiu a fost atribuit Muzeului Etnografic Regional. Potrivit datelor prezentate în material, colecțiile muzeului numără în prezent aproximativ 90.000 de exponate.
Autor: Vladimir Acatrini, profesor la Liceul din Bahrinești, regiunea Cernăuți, președintele Societății Bibliotecarilor Bucovinei și directorul Fundației „Familia Mandicevschi”.
