Portrete de război: „Unitatea noastră a izgonit inamicul de pe pozițiile ocupate, iar câteva zile mai târziu am eliberat și satul”, soldat al Brigăzii 128

Ihor este asistent de mitralier, soldat în Brigada 128 Separată de Asalt Montan Transcarpatică. Are 50 de ani, înainte de război a lucrat într-o companie de asigurări din regiunea Rivne. Povestea militarului a fost relatată pe pagina de Facebook a Legiunii Transcarpatice.

“Cândva  am avut o accidentare gravă la picior (nu am rotula), dar pe 26 februarie am fost la comisariatul militar. Nu puteam să stau acasă, cum să-mi privesc rudele în ochi? Am fost trimis la unitatea de comunicații și abia după mai multe insistențe am fost transferat la unitatea de luptă. Așa am intrat în brigada 128, slujesc ca asistent de mitralierist”, a spus soldatul.

Coloana lor pe BMP a înaintat în direcția pozițiilor inamice în fâșiile de copaci de pe marginea drumului, în ultima jumătate de kilometru au pe jos mers înainte sub acoperirea blindatei , – își amintește soldatul.

„Artileria  a deschis imediat focul asupra noastră, din fericire, nu ținteau corect, obuzele au căzut cu câteva sute de metri în urmă. Rușii au abandonat prima pădurice, dar noi nu ne-am dus acolo, pentru că știam de la  recunoaștere că totul este minat. Ne-am dus  imediat la cea  de-a doua, la aproximativ un kilometru depărtare, și am ocupa-ot.Pozițiile inamicilor erau situate perpendicular cu ale noastre, de acolo a început focul cu arme de calibru mic.Artileria a deschis focul aproape simultan, iar unul dintre echipajul „Smerchs” cu muniție de casete. a explodat în aer imediat după aterizare. Am fost foarte norocoși atunci că nimeni nu a fost lovit.” , – spune Igor.

Și atunci a început bătălia. „Eu și mitralieristul  trăgeam din genunchi, eram într-un mic șanț, am tras patru cutii în inamic, apoi a avut loc o explozie – un mortar a aruncat asupra noastră. Am asurzit pe loc , iar  mitralieristul a fost lovit în braț de o schijă. Eram la jumătate de metru în urmă și, dacă nu ar fi fost mâna lui, mi-ar fi zburat o schijă drept în cap. Am reușit doar să bandajez mâna tovarășului meu că a urmat o nouă explozie. Am leșinat. Ulterior am fost evacuați. Mitralieristul este acum într-un alt spital, iar eu mă recuperez de o comoție cerebrală aici”, a spus apărătorul.

Igor spune: “Băieții noștri au alungat  inamicul de pe pozițiile ocupate, chiar au luat un prizonier. Și câteva zile mai târziu, au eliberat satul la marginea căruia luptam”.