Învățământul în limba română din Ucraina va fi analizat dincolo de cadrul legislativ și declarațiile oficiale, prin raportare la realitățile concrete din școli. Cercetarea, desfășurată în regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia, va pune în relație prevederile normative, datele administrative și experiențele profesorilor, elevilor și părinților, pentru a evalua modul în care dreptul la educație în limba maternă este aplicat în practică.
Cercetarea este realizată în cadrul proiectului „Educația în limba română din Ucraina: între cadrul normativ și realitatea din școli (EDU-RO-UA)”, anunță Institutul de Studii Politice și Capital Social (IPSSC) din Cernăuți, pe site-ul său. Proiectul este finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și analizează modul în care prevederile legislative privind educația în limba română se reflectă în funcționarea școlilor din cele trei regiuni.
Războiul, migrația și scăderea numărului de copii, alături de reformele educaționale și reorganizarea rețelei școlare, ridică întrebări privind posibilitatea elevilor de a învăța în limba maternă. Pentru a înțelege efectele acestor schimbări, sunt necesare date actualizate și comparabile despre școli, cadre didactice, resurse educaționale și condițiile în care copiii își pot continua studiile.
Cercetarea urmărește să răspundă unor întrebări concrete: unde funcționează școlile și clasele cu predare în română, dacă există profesori și manuale suficiente, ce dificultăți întâmpină elevii și ce se schimbă pentru aceștia atunci când o instituție școlară este reorganizată. Compararea situației din cele trei regiuni va permite identificarea problemelor comune, a particularităților locale și a soluțiilor specifice.
Proiectul se desfășoară sub coordonarea lui Marin Gherman, director al Institutului și lector univ. dr. la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Activitățile includ documentarea, cercetarea de teren, analiza comparativă a datelor și publicarea concluziilor cercetării.
Metodologia combină analiza de documente – acte normative, decizii ale autorităților, documente curriculare și date administrative – cu informații și puncte de vedere solicitate instituțiilor competente. Componenta de teren prevede 30 de interviuri aprofundate cu profesori, directori, părinți, elevi și reprezentanți ai autorităților. Discuțiile vor urma un set comun de teme, cu respectarea confidențialității participanților.
În școlile vizitate vor fi urmărite disponibilitatea și limba manualelor folosite de elevi, accesul la cărți în română în biblioteci, transportul școlar și distanțele pe care copiii trebuie să le parcurgă. Datele oficiale vor fi analizate împreună cu mărturiile participanților și observațiile de teren, pentru a identifica atât concordanțele, cât și diferențele dintre prevederile legale și practicile școlare.
EDU-RO-UA continuă cercetările realizate de Institut în perioada 2022–2025 privind nevoile românilor din Ucraina în timpul războiului. Prin aprofundarea temei educației, proiectul urmărește să ofere instituțiilor din România și Ucraina recomandări bazate pe nevoile documentate ale școlilor, de la resurse didactice și personal până la accesul elevilor la studii în limba română.
Rezultatele cercetării și recomandările vor fi publicate într-o broșură-raport, iar principalele concluzii vor fi prezentate în presa locală și națională.
