Germania a atribuit oficial Rusiei trimiterea dronei încărcate cu explozibili, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig, și a anunțat o serie de măsuri de represalii împotriva Moscovei. Deși au în principal o semnificație politică, unele dintre acestea ar putea îngreuna operațiunile serviciilor ruse de informații, notează France 24.
Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a anunțat închiderea ultimului consulat rus din Germania, aflat la Bonn, precum și a centrului cultural „Casa Rusă” din Berlin. Autoritățile germane intenționează, de asemenea, să intensifice presiunile asupra „flotei fantomă” folosite de Rusia și să propună includerea altor cetățeni ruși pe listele europene de sancțiuni.
Este una dintre cele mai ferme reacții diplomatice ale Berlinului la acțiunile hibride atribuite Moscovei după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei. Germania a asociat Rusia și în trecut cu acte de sabotaj, atacuri cibernetice și operațiuni de influență, însă nu a răspuns până acum prin măsuri diplomatice de o asemenea amploare.
Potrivit experților în securitate, sancțiunile au în mare parte o valoare simbolică, dar închiderea consulatului din Bonn poate afecta activitățile de spionaj desfășurate prin intermediul reprezentanțelor diplomatice. Rusia își păstrează ambasada de la Berlin, însă noua situație îi va îngreuna din punct de vedere logistic o parte dintre operațiuni.
Friedrich Merz evită o confruntare directă
Cancelarul Friedrich Merz nu a participat la conferința de presă în cadrul căreia au fost prezentate măsurile împotriva Moscovei. Anunțurile au fost făcute de ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, și de șeful diplomației germane, Johann Wadephul.
Absența cancelarului ar putea reflecta dorința Berlinului de a păstra deschise anumite canale de dialog cu Moscova, atât în eventualitatea producerii unor noi incidente, cât și în perspectiva unor posibile negocieri privind războiul din Ucraina.
Cu o săptămână înainte, Merz avertizase că autorii atacurilor hibride – de la sabotaje și atacuri cibernetice până la campanii de dezinformare – „vor plăti prețul”, fără să numească însă în mod direct Rusia.
Reacții și posibile măsuri coordonate în Uniunea Europeană
Decizia Berlinului a fost urmată de reacții în mai multe capitale europene. Însărcinații cu afaceri ai Rusiei au fost convocați la Paris, Lisabona și la instituțiile Uniunii Europene, iar Comisia Europeană și-a exprimat sprijinul pentru Germania.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris incidentul drept un atac comis pe teritoriul Uniunii Europene cu echipament militar de către agenți ruși. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat că incidentul prezintă caracteristicile unui act de terorism susținut de un stat.
Reacțiile sugerează că măsurile Germaniei ar fi putut fi coordonate în prealabil cu partenerii din Uniunea Europeană și NATO. În consecință, în perioada următoare ar putea fi anunțate și alte acțiuni comune împotriva Rusiei.
Experții consideră că operațiunile hibride atribuite Moscovei urmăresc să destabilizeze societățile europene, să răspândească teamă și să reducă sprijinul acordat Ucrainei.
Moscova a respins acuzațiile. După convocarea însărcinatului cu afaceri german la Ministerul rus de Externe, Vladimir Putin a pus reacția Berlinului pe seama viitoarelor campanii electorale din Germania.
BucPress
