Calea împărătească a cărților Bucovinei de la Cernăuți la Suceava

În prag de Crăciun, în cântec de colinde, au fost primiți românii din Cernăuți la prietenii din Suceava. În aula Universității ”Ștefan cel Mare” gazdele – profesorul universitar dr. Sanda-Maria Ardeleanu și prorectorul Ștefan Purici, au anunțat o nouă axă a frăției Cernăuți-Suceava-Voroneț.

De fapt, această frăție e foarte veche, cu rădăcini în adâncul veacurilor, când nu existau hotare, când orice cărare din Boian la Vatra Dornei, din Crasna la Vicov, din Adâncata la Siret îi purta pe jos sau cu căruțele pe țărani și pe boieri la sfintele moaște ale lui Ioan cel Nou de la Suceava, la mormântul lui Ștefan cel Mare de la Putna, la sihăstria Sfântului Daniil cel Nou al Voronețului.

Cât de simplu și mișcător s-a exprimat doamna profesor Ardeleanu: ”Suntem o familie, ne cunoaștem atât de bine, că nici nu avem nevoie să ne prezentăm unii pe alții când ne întâlnim!” Mai ales, atunci când ne întâlnim în jurul Consulatului General al României la Cernăuți, ne regăsim în fapte bune, ne reunim în vise și năzuințe pentru înfăptuiri viitoare. Totuși, amabila gazdă nu și-a refuzat plăcerea de a-i prezenta pe oaspeții onorați să sosească împreună cu Excelența Sa, Irina Loredana Stănculescu, și cu referentul principal al consulatului, dr. Florin Stan, găsind pentru fiecare cuvinte ce picurau balsam la inimă.

La fel, nu le-a rămas datoare nici invitaților dumneaei (stareța Mănăstirii Voroneț, dr. Gabriela Platon, lectorul univ. dr. Gina Puică, reprezentanții Institului ”Bucovina” de la Rădăuți, istoricul Constantin Ungureanu, directorul bibliotecii Bucovinei ”Ion Sbiera”, dr. Gabriel Cărăbuș și colaboratoarea Elena Pintilei, scriitoarea Doina Cernica, politologul, poetul Marin Gherman, cu serviciul la Suceava, cu inima la Cernăuți…).

Era fericită de parcă nu ne-am văzut de-un car de ani, deși cu majoritatea din noi s-a întâlnit la sărbătoarea Zilei Naționale a României la Cernăuți. Surpriză neașteptată a fost pentru suceveni sosirea poetului Arcadie Suceveanu. ”Vă așteptam de mult timp, e o mare bucurie și onoare să vă vedem la noi”, a exclamat surprinsă de a-l întâlni printre cernăuțeni pe apreciatul maestru al metaforei românești.

La drept vorbind, emoționanta întâlnire, schimbul de calde îmbrățișări și sincere împărtășiri se datorează unei cărți, lansate cu o zi înainte la Cernăuți. Nici într-un caz, nu trebuie să se subînțeleagă că celelalte cărți recent editate sunt de o valoare minoră față de volumul ”Un Consulat Regal al Cernăuți…”, însă acesta a făcut atmosfera, răspândind adieri din timpuri trecute ce-au lăsat urme adânci în inima Cernăuțiului, urme pe care doctorul Florin Stan, în tandem cu soția sa, profesoara Viorica Stan, a pășit miticulos, cercetând cu maximă responsabilitate/conștiinciozitate și competență sursele bibliografice.

Doamna Irina Loredana Stănculescu a susținut nu doar ideea colegului consular Florin Stan, ci a contribuit cu muncă asiduă asupra materialelor adunate, a conceput conturul aspectului grafic, a făcut tot posibilul și imposibilul ca volumul să apară într-un veșmânt poligrafic elegant, benefeciind de susținerea financiară a antreprenorului Virgil Profeanu, cu dragoste pentru cărți și cuvântul scris, mai rar întâlnită la oamenii de afaceri de talia sa. Angajarea sa în realizarea inițiativei doamnei Consul General de a restaura Casa Memorială Aron Pumnul merită recunoștința noastră și nu e de prisos să i adreseze mulțumiri ori de câte ori se ivește prilejul.

Și la Suceava a fost rostit numele său de mecenat al românilor din nordul Bucovinei. Or, odată cu apariția acestui volum, precum și a celorlalte cărți lansate – Arcadie Suceveanu, ”Opera poetică”; Ovid Țopa, ”Sfârșit și început de lume într-un ducat habsburgic”, dar și atlete, ce au văzut recent lumina tiparului cu finanțare de la Guvernul României prin DRP, la Cernăuți mulțumirile curg ca din cornul abundenței.

Ca nicicând altă dată în timpuri pașnice pentru Ucraina, în această perioadă România s-a întors cu fața spre românii din țara devastată de agresiunea Federației Ruse. Se știe nu de azi, nu de ieri că românii din Cernăuți sunt flămânzi mai mult de carte decât de bucățica de pâine. De aceea și se revarsă atât de îmbelșugat mulțumirile. Dar mai mult decât ajutorul financiar, emoționează și răscolește afecțiunea, atașamentul de care dau dovadă frații români față de comunitatea românească din Cernăuți.

Dintre diplomații, care și-au îndeplinit misiunea la Cernăuți până la Irina Loredana Stănculescu, a fost prezent la întâlnirea de la Suceava domnul Dorin Popescu, gerant interimar în anii 2008-2009. A sosit de la Constanța, unde își desfășoară activitatea, ca să ne transmită cu viu grai emoționantul mesaj că n-are în toată Oltenia, de unde-i vin rădăcinile, prieteni mai buni decât la Cernăuți. ”Credeam că voi prezenta România la Cernăuți, dar i-am prezentat pe românii de acolo.

Orice călătorie în nordul Bucovinei este pentru mine inițiatică, acolo te îmbolnăvești de dragoste de România. Acolo e o iubire care îi înnobilează, îi face mai umani, mai prețioși decât noi. Cartea ”Un Consulat regal la Cernăuți” despre trecutul și prezentul unei instituții emblematice este o bijuterie editorială. Totuși, pentru mine regii adevărați sunt românii din Cernăuți”. Bărbat foarte serios, Dorin Popescu și-a dezvăluit natura sentimentală, vorbind printre lacrimi. Noi, la Cernăuți, l-am cunoscut ca pe cel mai curajos consul, ducând și el un război în apărarea mare-i iubiri pentru români. Fiind antrenată împreună cu criticul Ștefan Hostiuc la oglindirea perioadei 1999-2022, am consemnat momentele de cotitură în activitatea fiecărui consul general și echipei sale. Însă nici un predecesor al actualului șef de misiune n-a trecut prin greutăți atât de dure, momentele fiind puse în evidență de Ștefan Hostiuc în interviul cu dna Irina Loredana Stănculescu, inserat în paginile cărții.

Semne de reverență, față de ajutorul acordat de Universitatea ”Ștefan cel Mare” la formarea cadrelor pentru școlile cu limba română de predare din Cernăuți au venit din partea acad. Alexandrina Cernov, participantă la saloanele de carte din Suceava, fondatoarea saloanelor de carte la Cernăuți.

Totodată, a punctat similitudinea problemelor din trecut și din prezent, cu care s-a confruntat și se confruntă Consulatul României la Cernăuți. Personal, am amintit că toate aceste probleme de rezolvarea cărora s-a vorbit timp de 25 de ani, precum și multe frumoase inițiative ale foștilor consuli generali, încep să fie rezolvate în anii de activitate diplomatică a dnei I.L. Stănculescu.

Fascinant, captivant, ca și conținutul cărților puse în discuție, a vorbit prof. universitar, scriitorul Mircea Diaconu – despre Opera poetică a lui Arcadie Suceveanu și Memoriile lui Ovid Țopa.

De asemenea a fost interesant să-l ascultăm pe Mircea Irimescu, implicat activ în reanimarea activității Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, pe care a condus-o mulți ani. E firesc ca Ștefan Hostiuc să fi vorbit cel mai profund despre poezia lui Arcadie Suceveanu, căci îi cunoaște etapele devenirii, dar e și unul din puținii care, într-adevăr, se pricepe în critica literată.

A avut grijă să ne bucure și Societatea Scriitorilor Bucovineni, încredințându-i celei mai devotate susținătoare a românilor din Cernăuți, Doinei Cernica, înmânarea medaliei jubiliare. Colaboratoarea Bibliotecii ”Ion Sbiera”, tânăra cercetătoare dr. Elena Pintilei, ne-a adus numărul jubiliar al revistei ”Bucovina literară”. Toți autorii cărților Bucovinei, care au adus duh de sărbătoare la Suceava, s-au învrednicit de onorabila distincție, binemeritată și de Irina Loredana Stănculescu, în calitatea-i de autoare a volumului ”Un consulat Regal la Cernăuți”, dar, mai ales, pentru curajul de a construi lucruri durabile în timp, a alege și prețui oamenii, pe care-i vede ca o binecuvântare, ca o lumină. De Arcadie Suceveanu, nici vorbă că n-ar merita atenția și dragostea Sucevei, când el însuși este un descendent al strămoșilor pogorâți din cetatea de scaun a acestui oraș, cu un destin mai fericit decât Cernăuțiul. După ce a recitat câteva poezii, aproape doinindu-le, sucevenii chiar că n-ar fi plecat acasă, dornici să-l tot asculte.

Pentru BucPress

Maria Toaca