A văzut lumina tiparului cartea „Dialoguri cu bucovinenii. Interviuri de Ilie Luceac, Alexandrina Cernov și Vasile Tărâțeanu” – o incursiune în universul Bucovinei istorice

A văzut lumina tiparului cartea „Dialoguri cu bucovinenii. Interviuri de Ilie Luceac, Alexandrina Cernov și Vasile Tărâțeanu” – o incursiune în universul Bucovinei istorice, prin intermediul vocilor unor personalități reprezentative ale culturii române. Volumul reunește interviuri-document cu figuri emblematice ale vieții intelectuale bucovinene, contribuind la reconstituirea unei lumi aflate sub presiunea uitării. Mărturiile – marcate fie de nostalgie și reflecție, fie de o remarcabilă forță identitară – recompun o geografie afectivă și o dimensiune culturală a istoriei.

Volumul poartă semnătura liderilor mișcării de renaștere națională a românilor din regiunea Cernăuți – Alexandrina Cernov, Vasile Tărâțeanu (membri de onoare ai Academiei Române) și istoricul Ilie Luceac – toți trei legați prin destin și vocație de revista „Glasul Bucovinei” (Cernăuți–București).

„Glasiștii” de ieri, retrași către ceruri, și-au dorit să cunoască Bucovina neînfrântă prin oamenii și destinele de cândva. De exemplu, mărturia juristului Radu Economu ne poartă în Cernăuțiul interbelic, cu Teatrul, Filarmonica, Conservatorul și zecile de societăți culturale care făceau din orașul de pe Prut o adevărată „Viena a Răsăritului”. Redescoperim atmosfera unei epoci în care „Cernăuțiul era un oraș în care se trăia occidental”, cu magazine elegante, o viață comercială intensă și străzi populate de o lume educată.

De o profunzime emoțională aparte este dialogul cu frații Sergiu și Constantin Flondor, realizat de Ilie Luceac în octombrie 2009. Sergiu Flondor, refugiat pentru prima dată în 1940 și apoi definitiv în 1944, reconstituie cu o remarcabilă precizie universul copilăriei sale din Cernăuți: săniile cu zurgălăi, pomii imenși de Crăciun sau cinematografele de pe strada Regina Maria. Constantin Flondor – pictor, cofondator al grupărilor „1+1+1” și „Prolog” – evocă grădina rustică a casei de pe strada Vasilco și vecinătatea, neștiută atunci, cu Paul Celan.

„Cernăuțiul se înstrăinează puțin de amintirile mele din copilărie… această spoială aparentă pe fațadele caselor este prea colorată și diversă. O casă este de culoarea zmeurii, alta este ca o ciocolată, iar a treia ca vanilia. E ca un tort toată această spoială”, compară Constantin Flondor orașul de ieri cu orașul de azi.

Convorbirea cu academicianul Radu Grigorovici evidențiază drama intelectualului bucovinean confruntat cu „fărâmițarea națională” a unui oraș devenit „un decor uzat de vreme și pe alocuri cârpit, în care se joacă o piesă pentru care nu a fost creat”. Iar dialogul cu demograful Vladimir Trebici aduce în prim-plan Cernăuțiul interbelic în tonuri romantice: parcurile Schiller și Dominic, societățile studențești și atmosfera cosmopolită a universității.

Un loc aparte îl ocupă dialogul cu scriitorul Vasile Andru. Textul evocă trauma despărțirii de locurile natale și miracolul regăsirii acestora după decenii. Scriitorul rememorează întoarcerea în satul Bahrinești după 30 de ani, descoperirea rudelor și a mormântului bunicului. Mărturia sa, marcată de dimensiuni mistice, scoate la iveală nu doar drama deportărilor staliniste, ci și atracția identitară, aproape genetică, a întoarcerii la rădăcini.

Cartea a fost editată în cadrul proiectului „Glasul Bucovinei – educație și cultură românească”, realizat de ONG-ul „Glasul Bucovinei” în anul 2025, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Proiectul are ca obiectiv păstrarea și valorificarea patrimoniului cultural românesc din regiunea Cernăuți, prin activități editoriale, evenimente literar-culturale și dezvoltarea bibliotecii digitale „Glasul Bucovinei” – www.bibliotecacernauti.com.

„Această carte deschide o fereastră către o Bucovină vie, stratificată, profundă – o regiune care a fost și rămâne un spațiu privilegiat al interferențelor culturale. Prin aceste dialoguri, vocile trecutului revin la viață. Prin cuvintele celor intervievați, dar și a celor care pun întrebările, se recompune o geografie afectivă a locului”, scrie, în Introducere, coordonatorul volumului, lect. univ. dr. Marin Gherman.

Volumul a fost realizat în parteneriat cu Revista „Glasul Bucovinei” (Cernăuți–București) și Centrul Media BucPress. Cartea „Dialoguri cu bucovinenii” este distribuită gratuit comunității românești din nordul Bucovinei, dar și în România.

Cartea poate fi citită online pe pagina Bibliotecii „Glasul Bucovinei” (AICI)

BucPress

Donează pentru BucPress Cernăuți - sprijină jurnaliștii români din Ucraina