Aderarea Ucrainei la UE este imposibilă „pe scurtătură”, dar catastrofală, dacă va aștepta 20 de ani. Doi politologi români și unul de la Kiev explică de ce 

După ce ministrul francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a declarat că aderarea Ucrainei la UE va dura „indubitabil 15 sau 20 de ani”, iar cancelarul german Olaf Scholz a spus că se opune unei integrări „pe scurtătură”, Libertatea a discutat cu 3 analiști politici, unul dintre care de la Kiev, care au reflectat cum și în ce condiții ar putea avea loc o nouă extindere a UE și de ce nu (prea) vor Franța și Germania să primească Ucraina în UE.

În acest moment nu prea se știe care va fi viitorul european al Ucrainei. Nu este foarte clar cum văd capitalele statelor membre ale UE viitoarea configurație geopolitică. Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a avertizat UE că ambiguitatea unor capitale europene trebuie să înceteze, deoarece „îl încurajează pe Putin”. 

Analiștii cu care a discutat jurnalistul Libertatea, Marin Gherman, se arată dezamăgiți de pozițiile mai degrabă „vagi” ale unor state membre UE, subliniind că ucrainenii sunt uciși de militarii ruși tocmai pentru opțiunea lor europeană.

Așteptări prea mari în societatea ucraineană

Politologul ucrainean Yevhen Mahda, director al Institutului de Politică Mondială de la Kiev, a declarat pentru Libertatea că pe parcursul ultimilor ani au existat în Ucraina prea multe declarații politice și promisiuni electorale privind integrarea europeană.

„Au apărut unele așteptări prea mari din partea ucrainenilor. Ei cred că Ucraina va deveni membru deplin al UE în cel mai scurt timp. Însă, situația este alta – Kievul urmează să obțină pentru început statutul de candidat care se datorează victimelor, jertfelor, rezistenței armate în războiul cu Rusia”, a spus analistul politic de la Kiev.

„Aderarea la UE nu este un cadou pentru Ucraina”

În urma acestor așteptări prea mari și mai ales a războiului, Kievul este foarte nerăbdător. Nimeni, însă, nu a anulat criteriile de aderare care sunt importante pentru UE, potrivit politologului Cristian Pîrvulescu, decan al Facultății de Științe Politice de la SNSPA București.

„Kievul este în momentul de față foarte emotiv și putem să-l înțelegem datorită contextului în care se află, dar procesul de aderare este unul stabilit și nu poate fi în niciun fel scurtat”, subliniază Cristian Pîrvulescu pentru cititorii Libertatea. 

Analistul adaugă că aderarea la UE „nu este un cadou pentru Ucraina”, cu toate că „și așa procedura a fost scurtată extraordinar de mult”.

Criteriile de aderare nu pot fi schimbate, susține Cristian Pîrvulescu, iar statele care vor să devină membre ale marii familii europene trebuie să corespundă cerințelor stabilite inclusiv de statele-pivot ale UE, adică Franța și Germania.  

Mai întâi Balcanii?

„Poziția Franței și Germaniei, ca și a celorlalte state membre ale UE, este determinată de mai mulți factori. Unul dintre ele este lista lungă de state care așteaptă să adere la UE de mai mulți ani. Mă refer în primul rând și la statele din Balcani, pe care Germania le promovează mai mult decât pe Ucraina”, consideră politologul  Yevhen Mahda, adăugând că Germania, Austria și Croația sunt sceptice față de ideea de a accepta aderarea Ucrainei la UE.

„Franța are relații specifice cu Rusia, prin prisma cărora merită analizate perspectivele europene ale Ucrainei. În UE sunt destul de activi și agenții ruși care formează atitudini critice în opinia publică europeană”, a adaugă specialistul. 

Un trenuleț geopolitic: Ucraina, Republica Moldova și Georgia

Analistul politic Dorin Popescu, președintele Asociației „Casa Mării Negre” Constanța, diplomat cu misiuni în Rusia, Ucraina și Balcani, subliniază că în momentul de față „a luat viteză un mic trenuleț geopolitic, care are ca locomotivă Ucraina, are un vagon de lux – Republica Moldova și încă unul – Georgia”.

Analistul și diplomatul român menționează metaforic că „trenul a promis de mai multe ori că pleacă din stație spre Europa, dar odată cu depunerea cererilor de aderare la UE, trenulețul geopolitic a și pornit de facto”.

Este foarte important sprijinul statelor membre ale UE, inclusiv a Poloniei și României, care „pot realimenta trenul cu combustibil în drumul său spre Bruxelles”, spune Dorin Popescu.

„Schimbarea ecartamentului cultural și mental”

„Pentru a ajunge la Bruxelles trenulețul geopolitic trebuie să-și schimbe ecartamentul cultural, mental, politic și geopolitic”, explică Dorin Popescu, având în vedere realizarea reformelor de către cele trei state post-sovietice.

Merită menționat că statele care făceau parte din URSS au moștenit un ecartament feroviar care diferă de cel din Occident. În Uniunea Sovietică ecartamentul feroviar avea o lățime mai mare decât cel din statele din vest. De aceea, susține Dorin Popescu, metafora „ecartamentului mental” este mai mult decât potrivită.

Aceste state trebuie să-și schimbe nu numai infrastructura, ci și instituțiile, organizarea și modul de gândire, este de părere analistul. 

Anticamera aderării la UE – comunitatea politică europeană

Atât liderul francez Emmanuel Macron, cât și președintele Consiliului European, belgianul Charles Michel, au anunțat că va fi creată o anticameră a aderării la UE. Macron a numit-o „comunitate politică”, iar Michel – „comunitate geopolitică” europeană, reprezentând, de fapt, o „completare” a procesului de aderare la UE pentru state ca Ucraina, Georgia și Republica Moldova.

„Va fi o anticameră a aderării efective, urmând ca o serie de avantaje economice, care existau deja în urma semnării acordurilor de asociere cu aceste state să se lărgească”, analizează pentru Libertatea Cristian Pîrvulescu, adăugând că statele vor trebui să îndeplinească toate criteriile de aderare, care nu vor fi abandonate sau abordate cu superficialitate.

Propunerea lui Macron a fost criticată de consilierul Administrației Prezidențiale de la Kiev, Mihailo Podoliak, care a spus că se încearcă înlocuirea apartenenței Ucrainei la UE cu formate simbolice.

El a declarat că  „mii de ucraineni au plătit cu vieţile pentru opţiunea lor europeană”, arătându-se întristat că o aderare „pe scurtătură” nu este posibilă.   

Războiul nu va rezolva problemele Ucrainei: corupția, statul de drept, libertatea presei

„UE are în mod clar o strategie față de statele care vor să adere și nu va renunța la ea în urma războiului din Ucraina. Sunt riscuri mari – corupția, statul de drept, libertatea presei – probleme care există în Ucraina și care cu siguranță războiul nu le-a rezolvat și nu le poate rezolva peste noapte”, subliniază Cristian Pîrvulescu.

Și analistul politic de la Kiev, Yevhen Mahda, recunoaște că politicienii ucraineni trebuie nu numai să aibă discursuri proeuropene, dar și acțiuni pe măsură.

„Trebuie nu numai să criticăm partenerii noștri europeni, ci și să facem un fundament pentru integrarea europeană. Este vorba de combaterea corupției, reforma justiției și altele”, precizează politologul ucrainean.

Citiți continuarea analizei pe Libertatea.ro.