Pe site-ul oficial al Patriarhiei Române sunt publicate datele de contact și adresa web ale Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, structură prezentată cu mențiunea „în curs de organizare”. Pagina identificată de BucPress trimite către borucraina.org, unde sunt prezentate comunitățile fondatoare, misiunea asociației și dificultățile pe care reprezentanții acesteia afirmă că le întâmpină în obținerea recunoașterii juridice din partea autorităților ucrainene.
În secțiunea „Reprezentanțe și comunități externe”, Patriarhia Română include Biserica Ortodoxă Română din Ucraina alături de reprezentanțele și comunitățile sale din străinătate. Sunt indicate adresa din strada Olga Kobîleanska nr. 9 din Cernăuți, în clădirea Centrului Cultural Român, site-ul borucraina.org și adresa de e-mail contact@borucraina.org.
Publicarea acestor informații pe pagina Patriarhiei confirmă legătura instituțională a site-ului cu Biserica Ortodoxă Română. Mențiunea „în curs de organizare” trebuie însă deosebită de înregistrarea juridică în Ucraina, procedură pe care organizația o prezintă drept nefinalizată.
Pe pagina principală, asociația se definește ca o organizație religioasă nonprofit, apolitică și neguvernamentală, constituită prin asocierea voluntară a comunităților. Misiunea declarată este sprijinirea vieții religioase a românilor ortodocși din Ucraina, păstrarea limbii române în cult și susținerea educației religioase și morale. Sunt prevăzute și activități culturale, sociale și caritabile, precum și sprijin organizatoric și duhovnicesc pentru membri. Site-ul precizează că activitatea se raportează la legislația Ucrainei, la propriul statut și la hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Rubrica „Comunitățile noastre” identifică trei comunități religioase care au constituit asociația în anul 2024:
- „Sfântul Ioan de la Suceava” din Cernăuți, reprezentată de Eugen Patraș;
- „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Comișivca — Hagi-Curda, regiunea Odesa, reprezentată de Mihail Stegărescu;
- „Sfântul Andrei cel Întâi-Chemat” din Reni, regiunea Odesa, reprezentată de Anatolie Curtev.
Aceeași rubrică menționează existența a aproximativ 130 de comunități cu lăcașuri de cult în care se slujește în limba română în Ucraina. Cifra descrie însă cadrul mai larg al vieții religioase românești, nu numărul comunităților membre ale noii asociații.
Un loc important îl ocupă secțiunea „Recunoașterea juridică”. Potrivit informațiilor publicate aici, cererea de înregistrare a asociației a fost depusă la 28 august 2024 la Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politica Etnică și Libertatea de Conștiință. Autorii susțin că răspunsurile ulterioare ale instituției au invocat consultări și analize suplimentare, fără soluționarea definitivă a solicitării.
Site-ul relatează că reprezentanții organizației au apelat ulterior la justiție, iar la 2 decembrie 2025 a fost constituit un dosar la instanța de contencios administrativ din Kiev. Întârzierea înregistrării este calificată de organizație drept nejustificată, aceasta invocând libertatea religioasă, dreptul de asociere și protecția identității minorităților naționale.
În aceeași secțiune, inițiatorii prezintă demersul actual ca rezultat al unor solicitări mai vechi pentru organizarea distinctă a comunităților ortodoxe românești. Sunt amintite hotărârile Sfântului Sinod din 2023 și 2024 privind sprijinirea constituirii structurii.
Site-ul permite și consultarea statutului asociației, aprobat de adunarea constitutivă la 27 august 2024. Documentul prevede că personalitatea juridică se dobândește prin înregistrarea de către autoritatea competentă din Ucraina. Ca organisme de conducere sunt prevăzute exarhul sau delegatul, Adunarea Generală, Consiliul de Administrație și Comitetul de audit. Aceste prevederi descriu organizarea statutară, fără a constitui, prin ele însele, dovada înregistrării.
În rubrica „Presiuni și dificultăți”, reprezentanții organizației formulează acuzații privind intimidarea unor susținători ai afilierii la Patriarhia Română, inclusiv prin amenințări cu mobilizarea militară. Este prezentat cazul lui Eugen Patraș, căruia, potrivit site-ului, i-a fost interzis accesul în Ucraina pentru trei ani, începând cu 2 septembrie 2024. Sunt menționate și dificultăți întâmpinate de preotul Mihail Stegărescu.
Organizația afirmă că a sesizat instituții europene și internaționale în legătură cu aceste situații. Acuzațiile reprezintă poziția exprimată pe site; rubrica nu include răspunsurile autorităților ucrainene la cazurile prezentate.
Secțiunea „Istorie și tradiție” explică legătura pe care inițiatorii o stabilesc între viața bisericească și păstrarea identității românești. Textul evocă schimbările de jurisdicție produse în contextul ocupației sovietice din 1940 și rolul slujbelor în limba română în transmiterea credinței și a tradițiilor comunitare.
Prin aceste rubrici, site-ul oferă atât o prezentare a structurii aflate în organizare, cât și perspectiva inițiatorilor asupra problemelor sale juridice și instituționale. Cititorii pot consulta informațiile, documentul statutar și datele de contact direct pe borucraina.org.
BucPress
