Când e luna august în Bucovina

Am luat cunoştinţă mai îndeaproape de soarta-i tragică şi de marele-i talent abia pe la începutul anilor 2000. I-am cunoscut pe fraţii şi sora din Crasna, pe foştii colegi de serviciu de la ziarul „Zorile Bucovinei”, pe foştii prieteni şi cunoscuţi. Am cunoscut opera de valoare a poetului, mai ales după apariţia cărţii „Hora vieţii”, ediţie îngrijită de Ion Ţâbuleac din Moldova.

În aceşti ani de când am făcut cunoştină cu viaţa, soarta tragică, opera sa de valoare, am scris multe despre poetul crăsnean. M-a împresinat şi m-a pătruns sufleteşte tot ce a scris şi a creat în scurta-i viaţă. Am publicat zeci de articole în toate ziarele şi revistele noastre bucovinene, dar şi în unele ziare şi reviste din România şi Moldova. Am scris chiar şi în limba ucraineană câteva relatări despre marele nostru bucovinean, pe care le-am publicat în mai multe ziare ucrainene.

Pe parcursul anilor am publicat patru cărţi despre poet şi opera sa – „Ilie Motrescu – coborâtor din semeţia dacă”, „De-a pururi logodit cu tinereţea”, „Nestinsă-i făclia Poetului”, „Cu gândul la poetul Ilie Motrescu”. Am mai scos de sub tipar ediţia bilingvă a primului volum de versuri ale poetului crăsnean, „Cântarea Carpaţilor” (traducere în limba ucraineană – Maria Gulei), cât şi folclorul cules de poet, pe care l-am intitulat „Pagini de folclor crăsnean”. Am scos la biblioteca din Storojineţ şi un indice bibliografic în limbile română şi ucraineană la cei 70 de ani ai poetului.

Am organizat prin satele noastre bucovinene, la Pătrăuţii de Jos, Cupca, Prisăcăreni, Storojineţ, Hliboca, cât şi la sediul Societăţii „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, întâlniri cu rudele poetului, prezentări de carte. Am fost prezentă la Crasna, Cernăuţi, Chişinău, România la toate omagierile şi prezentările de carte dedicate lui Ilie Motrescu la care am fost invitată alături de familia sa, dar şi de alţi oameni de bună-credinţă. Nu în zadar, regretatul ziarist Dumitru Covalciuc m-a numit „cronicara familiei Motrescu”. Pe parcurs am scris şi despre fraţii şi sora de la Crasna, ajutându-i să-şi publice cărţile.

Vreau să le mulţumesc acum, la ceas aniversar pentru Poet, familiei sale din Crasna care mi-au pus la dispoziţie toate materialele necesare pentru a cunoaşte îndeaproape viaţa şi opera fratelui lor. Aduc sincere mulţumiri fratelui Constantin (Tatinuţ) din Crasna şi fratelui Grigore din Basarabia. Îmi plec cu pioşenie capul în faţa memoriei luminoase a fraţilor săi trecuţi şi ei poate prea devreme în lumea umbrelor, Ştefan, George şi Nicolae, cât şi surorii sale Maria, pe care i-am cunoscut, apreciindu-le talentul şi omenia.

De asemenea, sincere mulţumiri ziarelor româneşti şi ucrainene din ţinut care mi-au publicat de-a lungul anilor materialele referitoare la poet, măsurile dedicate lui, prezentărilor de carte etc.: „Zorile Bucovinei”, „Libertatea Cuvântului”, „Concordia”, „Plai Românesc”, „Arcaşul”, almanahul „Ţara Fagilor”, revista „Familia”, „Gazeta de Herţa”, „Monitorul de Hliboca”, „Meleag Natal” (Storojineţ), „Vidrodjenia”, „Ridnâi Crai”, „Novâi Deni”, „Osvita Bucovânî” ş.a.

N-aş vrea să uit nici de alţi oameni de suflet mai mult sau mai puţin cunoscuţi care au scris şi au publicat despre poetul crăsnean, i-au dedicat versuri şi articole de proză, ba mai mult chiar i-au pus unele poezii pe note muzicale. Tuturor, sincere mulţumiri şi toată recunoştinţa noastră! Toată preţuirea mea distinsei doamne scriitoare Mariana Gurza din Timişoara (cu părere de rău, trecută acum vreo 3 ani şi ea pe un alt tărâm), ale cărei rădăcini bucovinene au adus-o mereu cu gândul la baştina părinţilor. Ilustra doamnă nu o dată a publicat mate-rialele mele dedicate lui Ilie Motrescu în periodicele din România. Cel mai frumos cadou ni l-a făcut nouă tuturor prin publicarea volumului „Apropieri”, unde a inclus câteva materiale de ale mele, dar şi ale ei proprii despre opera poetului crăsnean Ilie Motrescu. În special sunt referiri la volumul său de debut „Cântarea Carpaţilor”. De asemenea, în permanenţă a publicat în revista „Logos şi Agape” ce aparea, graţiei strădaniei sale, online, la Timişoara, materialelele mele dedicate memoriei poetului-martir al neamului nostru. Alese cuvinte de laudă am pentru poeta şi traducătoarea ucraineană Maria Gulei care a tradus în întregime volumul de versuri „Cântarea Carpaţilor”. Datorită acestor traduceri, opera începătoare a poetului a ajuns în zeci de şcoli ucrainene. Aceleaşi mulţumiri din suflet le aduc pictorului ucrainean Mîcola Bendas, care la rugămintea mea a pictat excelent portretul poetului Ilie Motrescu, şi meşteriţei populare ucrainene Liubov Vascul, care a cusut chipul său pe pânză. În lemn chipul poetului a fost sculptat de poetul şi avocatul Emil Ianuş din România. Cu un cuvânt bun aş vrea să-l pomenesc acum pe regretatul compozitor şi scriitor ucrainen Kuzma Smali, care a pus pe note muzicale versuri ale poetului român din culegerea „Cântarea Carpaţilor”. Versurile începătoare ale poetului crăsnean au mai fost puse pe note de profesorii de muzică din ţinut Nicolae Percic şi Ion Costinean. Le mulţumesc din suflet scriitorilor români Laurenţiu Dragomir din Bucureşti şi Ion Ţâbuleac (acum trecut şi el în eternitate) din Chişinău care au publicat cărţi de şi despre Ilie Motrescu. Un sincer „mulţumesc” aparte dlui Laurenţiu Dragomir, preşedintele Asociaţiei ASS Protecţia Patrimoniului din Bucureşti, pentru organizarea suitei de manifestări dedicate celor 80 de ani ai lui Ilie Motrescu, la Bucureşti, unde am fost prezenţi o mână de români din nordul Bucovinei, cât şi pregătirea şi donaţia unor bannere importante pentru muzeul „Ilie Motrescu” din Crasna, dedicate vieţii şi activităţii poetului martir. Tot domnia sa a fost iniţiatorul creării acestui muzeu, în incinta liceului din Crasna, care acum este Muzeul etnografic „Ilie Motrescu”. Publică în permanenţă despre viaţa şi creaţia poetului, fiind legat de Crasna şi de crăsneni. În permanenţă are grijă de noi, nord-bucovinenii, organizând atâtea manifestări şi lucruri de valoare pentru noi. N-aş vrea să-i uit nici pe ziariştii, poeţii, bibliotecarii, profesorii, studenţii, elevii, lucrătorii căminelor culturale din ţinut care, în diferite părţi, în diferite perioade, în diferite limbi au publicat, au scris, au organizat manifestări, întâlniri, comemorări, prezentări de carte şi vor mai face acest lucru şi de acum încolo.

O mare contribuţie la cunoaştera şi valorificarea operei poetului bucovinean şi-au adus şi societăţile româneşti „Mihai Eminescu”, „Golgota”, „Junimea”. În special sub egida Societăţii «Junimea» au fost organizate cinci ediţii ale Festivalului de poezie pentru copii şi tineret „Ilie Motrescu”.

Le mulţumim din suflet tuturor celor care au participat şi sprijinit, în măsura posibilităţilor, moral şi financiar, atât organizarea unor măsuri şi festivaluri, cât şi tipărirea cărţilor, parţial. Tuturor să vă dea bunul Dumnezeu sănătate şi să vă îndemne la fapte bune!

ELEONORA SCHIPOR