Convorbirea telefonică recentă dintre Donald Trump și Vladimir Putin nu a reprezentat un progres, ci dimpotrivă – a evidențiat cât de improbabilă este, în prezent, oprirea războiului din Ucraina, notează CNN, citat de UNIAN.
În timp ce Ucraina și aliații săi europeni propun un armistițiu de 30 de zile pentru inițierea unor negocieri, Rusia insistă asupra începerii unor discuții privind un acord final – un proces îndelungat, care ar permite Moscovei să continue ofensiva militară și atacurile asupra civililor.
După discuție, Trump a anunțat că Ucraina și Rusia „vor începe negocierile cât de curând posibil” pentru un armistițiu și, ulterior, pentru încheierea războiului – o declarație ce reflectă poziția Kremlinului.
Îndoieli privind sinceritatea lui Trump / Trump nu a contrazis afirmațiile vicepreședintelui J. D. Vance privind o posibilă retragere a Statelor Unite din procesul de pace: „Vă spun, sunt implicate mari orgolii aici, dar cred că ceva se va întâmpla. Iar dacă nu se va întâmpla, pur și simplu mă voi retrage, și ei vor trebui să continue.”
Deși un asemenea discurs ar putea fi interpretat drept o formă de presiune, având în vedere scepticismul crescând față de sprijinul acordat Ucrainei, pare mai degrabă o intenție reală decât un simplu bluff. Trump a sugerat chiar că Statele Unite s-ar putea retrage complet din implicarea directă în conflict, menționând Vaticanul și pe Papa Leon drept posibili mediatori.
Poziția experților / Beth Sanner, fostă adjunctă a directorului Comunității Naționale de Informații a SUA, a exprimat unele rezerve serioase față de eficiența apelului: „Mi se pare că președintele nici măcar nu a încercat să facă presiuni asupra lui Putin. E bine că au discutat două ore, dar ce rezultat avem? Putin continuă să vină cu cerințe extrem de maximaliste… Se vorbește despre negocierea unui eventual acord de pace și a unui armistițiu, dar, doar după soluționarea unor teme majore.”
Concluzia ei a fost clară: Putin a obținut exact ceea ce și-a dorit în urma convorbirii.
Kremlinul, mulțumit de rezultat / Reacțiile oficiale de la Moscova au fost pline de entuziasm. „Vă spun, asemenea discuții de lungă durată sunt rare – când ambii președinți nu vor să încheie convorbirea și să pună receptorul jos”, a declarat consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov.
Înaintea discuției, Trump promisese o abordare fermă, iar consilierul său Steve Witkoff declara: „Președintele are o personalitate cu o forță inegalabilă… Și cred că va fi o discuție de mare succes”.
Cu toate acestea, mijloacele reale de influență – precum sancțiunile sau sprijinul militar pentru Ucraina – nu au fost folosite. Întrebat ulterior despre sancțiuni, Trump s-a limitat la un comentariu vag: „S-ar putea să vină un moment în care va fi nevoie de așa ceva”.
Răspunsul președintelui Zelenski / Volodimir Zelenski, care discutase în aceeași zi de două ori cu Donald Trump, a oferit o declarație echilibrată, dar nu lipsită de contradicții. El a cerut impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei în cazul în care aceasta nu oprește atacurile și a propus desfășurarea negocierilor de pace într-o țară neutră, cu participarea obligatorie a Statelor Unite și a Europei.
„Este esențial ca Statele Unite să nu se retragă din negocieri și din eforturile pentru pace, deoarece singurul beneficiar al unei astfel de retrageri ar fi Putin. Este un moment decisiv. Lumea poate vedea acum dacă liderii săi sunt cu adevărat capabili să obțină o încetare a focului și o pace veritabilă și durabilă”, a subliniat Zelenski.
Trump susține că dorește să joace rolul de pacificator: „Toată viața mea a fost despre înțelegeri – o mare înțelegere”.
Însă, de la preluarea mandatului, situația pe plan internațional s-a deteriorat: războiul din Ucraina continuă, iar în Fâșia Gaza, Israelul a lansat o nouă ofensivă. Deși Trump s-a lăudat cu eliberarea unui ostatic din Gaza, implicarea sa în rezolvarea conflictului s-a diminuat considerabil. Declarațiile privind oprirea escaladării dintre India și Pakistan nu s-au concretizat.
Eforturi de a părea influent / „Cred că Putin vrea să rezolve acest conflict… Dacă aș fi crezut că nu dorește pacea, nici nu aș fi adus subiectul în discuție”, a afirmat Trump.
Realitatea este, însă, alta. Putin continuă să invoce „cauzele profunde ale războiului”, printre care presupusa „denazificare” și limitarea suveranității Ucrainei – cerințe complet incompatibile cu independența și integritatea teritorială a statului ucrainean.
Cu alte cuvinte, liderul de la Kremlin dorește pace – dar în condițiile în care Ucraina ar fi lipsită de suveranitate.
Potrivit UNIAN, pe 19 mai, Trump a avut o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, urmată de o discuție de două ore cu Vladimir Putin. Cei doi lideri au abordat problema încetării războiului și perspectiva unei viitoare cooperări între Washington și Moscova.
Ulterior, Trump a anunțat, pe rețelele sociale, că Ucraina și Rusia vor începe „imediat” negocierile pentru un armistițiu și încheierea conflictului, fără a menționa însă nicio măsură concretă de întărire a sancțiunilor împotriva Rusiei – sancțiuni respinse în mod repetat de Moscova.
Între timp, presa americană notează că Trump încearcă să se distanțeze de responsabilitatea unui acord de pace, realizând că nu are capacitatea reală de a opri războiul din Ucraina.
Leonid Parpauț
