Autoritățile ucrainene au eliminat oficial așa-numita „limbă moldovenească” din lista limbilor protejate, recunoscând astfel că denumirea folosită timp de decenii nu avea temei științific și că este vorba despre limba română. Decizia ar fi trebuit să reprezinte un moment de sărbătoare pentru comunitățile românești din Ucraina, inclusiv pentru cele din sudul Basarabiei.
Din păcate, aproape în același timp, autoritățile locale din comuna Sărata au decis transformarea liceului din Satu Nou în gimnaziu, fapt care poate afecta grav viitorul învățământului în limba română din regiunea Odesa. Reporterul BucPress în regiunea Odesa, Zinaida Pinteac, atrage atenția asupra acestei contradicții: pe de o parte, limba română este recunoscută oficial, iar pe de altă parte, una dintre instituțiile școlare care ar trebui să-i asigure continuitatea este pusă în pericol.
Zinaida Pinteac este reporter BucPress în regiunea Odesa și eminent al învățământului public din Ucraina. Pentru contribuția sa la dezvoltarea învățământului și a cuvântului românesc din sudul Basarabiei, i-au fost conferite de către președintele României ordinele „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, în 2018, și „Meritul pentru Învățământ” în grad de Comandor, în 2014.
În 1992, Consiliul Europei a adoptat Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, tratat internațional destinat protejării și promovării limbilor regionale sau minoritare istorice din Europa. Carta a intrat în vigoare la nivel internațional în 1998. Ucraina a semnat documentul la 2 mai 1996, în contextul apropierii sale de standardele Consiliului Europei și al asumării unor angajamente privind protecția limbilor regionale sau minoritare.
În legislația ucraineană privind aplicarea Cartei a fost inclusă o listă de limbi asupra cărora urmau să se aplice prevederile documentului. În această listă au fost trecute, separat, limba română și așa-numita „limbă moldovenească”. Includerea „limbii moldovenești” nu avea o bază științifică, deoarece, în realitate, era vorba despre aceeași limbă română. Până atunci, în școlile naționale din regiunea Odesa se studia limba română, iar obiectul de studiu se numea limba română.
După 1996, în contextul pregătirii aplicării Cartei și al politicilor interne ale statului ucrainean față de limbile minoritare, au început presiuni asupra unor directori de școli pentru înlocuirea denumirii „limba română” cu „limba moldovenească”. Anul de învățământ 1998-1999 a fost unul dificil pentru directorii școlilor românești din regiunea Odesa. Eram impuși să venim în fața elevilor și să le spunem că limba noastră se deosebește prin denumire de limba vorbită în Republica Moldova și România, chiar dacă se scrie și se citește cu alfabetul latin. O parte dintre directori și cadre didactice s-au supus cerințelor, alții au plecat din învățământ, iar o parte s-au opus. În toamna anului 1999, eu am fost eliberată abuziv din funcția de director al școlii din Frumușica Veche (Staroselie, Starosillia) pentru faptul că am refuzat să schimb denumirea limbii din română în moldovenească. Am avut și un proces de judecată cu secția de învățământ din Sărata.
A existat limbă moldovenească în regiunea Odesa timp de 25 de ani, după care, în sfârșit, ni s-a făcut dreptate și limba română a revenit în școlile noastre. Numai noi știm prin ce am trecut în toți acești ani de luptă cu statul ucrainean pentru a readuce limba română înapoi în școală. În vara anului 2023, directorul școlii din Frumușica Veche m-a eliberat din funcția de cadru didactic, deoarece colegii mă susțineau în lupta pentru revenirea la limba română, iar el avea altă viziune. Scoaterea mea din învățământ n-a putut opri revenirea limbii române în școlile noastre. Din toamna anului 2023, școlile naționale au trecut oficial la limba română. Numirea limbii nu ne mai împarte în vorbitori de limbă moldovenească și vorbitori de limbă română, vorbim toți în aceeași limbă.
12 iunie 2026 – o zi de sărbătoare!
Pe data de 12 iunie 2026, președintele Ucrainei semnează ordinul 4699-IX, prin care limba „moldovenească” este exclusă din lista limbilor protejate, deoarece nu există așa o limbă! Proiectul de lege a fost votat în Rada Supremă pe data de 3 decembrie 2025. Jumătate de an a durat pentru ca președintele țării să semneze, în sfârșit, acea lege. Conform modificărilor, din lista limbilor ce beneficiază de protecție specială a fost scoasă limba „moldovenească” inexistentă. În acel ordin este consolidat statutul juridic pentru limba română și alte limbi ale minorităților naționale din Ucraina și nu mai găsim în listă limba „moldovenească”.
S-ar părea că gata, ni s-a făcut dreptate. Avem limbă română în școală. Dar, cu părere de rău, lucrurile sunt cu mult mai complicate decât par în realitate. Din 2027, școala ucraineană intră în ultima fază a reformei, nivelul al treilea al școlii medii trece la licee. Anume reforma învățământului prezintă pericolul dispariției școlilor naționale românești din regiunea Odesa.
12 iunie 2026: recunoașterea limbii române și lovitura dată liceului din Satu Nou
Chiar în ziua în care președintele Ucrainei a promulgat legea prin care „limba moldovenească” este eliminată din lista limbilor protejate, Consiliul de deputați Sărata decide decapitarea liceului din Satu Nou (Novoselivca), raionul Cetatea Albă (Bilgorod-Dnistrovsc). La ședința consiliului de deputați a fost luată decizia (decizia poate fi citită AICI) de a transforma liceul din Satu Nou în gimnaziu. Hotărârea consiliului de deputați nr. 2358 sună în felul următor: Reorganizarea liceului din Satu Nou în gimnaziu. Chiar dacă există un punct în hotărârea consiliului de deputați de a discuta cu societatea civilă, în cadrul acelei ședințe este prevăzut termenul de 10 zile pentru ca directoarea liceului din Satu Nou să se ocupe cu documentele necesare reprofilării liceului în gimnaziu. Este întărit chiar și statutul gimnaziului, care intră în vigoare din 2027. În felul acesta s-a spulberat visul și dorința elevilor claselor superioare de a merge la un liceu cu predare în limba română în raionul Cetatea Albă. Cert este faptul că liceul din satul bulgăresc Kamcik nu este reprofilat în gimnaziu, chiar dacă este situat la 2-3 km de Sărata. De ce oare? Oare nu ar trebui toate minoritățile naționale să se bucure de aceleași drepturi și posibilități?
Pe data de 14 iunie 2026, elevii și părinții din satele românești din regiunea Odesa au avut o întâlnire cu consulul general interimar al României la Odesa, domnul Claudiu Tâtaru, la Centrul de Informare al României din cadrul Universității Umaniste de Stat din Ismail. Părinții au mers pentru a semna declarația de apartenență a copiilor lor la etnia română. De pe rețelele sociale am găsit informația că 584 de elevi din școlile românești din regiunea Odesa s-au înscris deja la taberele de odihnă din România. Nu știu dacă cadrele didactice și părinții din satele românești din regiunea Odesa au discutat cu domnul Claudiu Tâtaru problema reprofilării liceului din Satu Nou în gimnaziu. Până în prezent nu am văzut niciun protest din partea cadrelor didactice din Satu Nou, nu am văzut niciun protest din partea părinților, nu am văzut niciun apel din partea asociațiilor românești din regiunea Odesa care să vină în apărarea liceului din Satu Nou. Oare chiar numai organizarea taberelor de odihnă să fie preocuparea principală a asociațiilor românești din regiunea Odesa? Dacă un număr atât de mare de părinți semnează declarația de apartenență la etnia română, de ce acești părinți nu cer ajutorul statului român în apărarea dreptului la învățământ în limba maternă? De ce nu semnează un apel la adresa statului ucrainean cu cererea de a păstra treapta a treia (liceală) în școlile naționale? Așteptăm ca altcineva să rezolve problema? Nu e chiar așa de simplu cum se crede, e nevoie de implicare.
Școlile românești din comuna Sărata, sub presiunea reformei educaționale
În 2020, tot în Sărata, la ședința consiliului raional de atunci, erau transformate abuziv în filiale două școli românești. A fost nevoie de un proces de judecată cu statul ucrainean pentru salvarea acelor școli. În 2020, datorită implicării avocatului Eugen Pătraș și europarlamentarului Eugen Tomac, am reușit să salvăm școlile din Manjiu (Mineailivca) și Furatu (Furativca). S-a implicat în salvarea acestor școli și ACaDERO, președinte Mihai Mecineanu. În prezent, școala din Manjiu este gimnaziu, iar elevii din Furatu nu merg la școală în Faraonovca, ci merg la școală în Manjiu. A fost un proces destul de greu și stresant, dar au câștigat părinții datorită insistenței și curajului. Anume părinții au fost cei care au apelat la ajutor și au mers în instanță până la capăt. E greu de înțeles de ce atât de insistent consilierii din Sărata au intenția de a lichida școlile românești. În 2020 s-a încercat lichidarea școlilor din Manjiu și Furatu. Cu părere de bine, n-au reușit.
După reforma administrativă din 2020, în comuna Sărata a rămas un singur sat românesc, Satu Nou. În 2026, consilierii din Sărata iar decid soarta copiilor dintr-un sat românesc, de data aceasta ținta sunt copiii din Satu Nou. Decizia de decapitare a liceului și transformarea în gimnaziu va duce pe viitor la probleme destul de mari pentru tinerii care vor dori să meargă la studii universitare în România și să beneficieze de burse ca etnici români. Lipsa limbii române ca disciplină școlară în anexa certificatului de absolvire a liceului va prezenta un obstacol pentru tinerii care își vor manifesta dorința de a merge la studii universitare în România și a beneficia de bursă din partea statului român. Atât timp cât reforma nu și-a dat startul, mai există șansa de a lupta pentru păstrarea liceului din Satu Nou.
Mai mulți ani, o parte mare din părinții din Satu Nou își duc copiii la școala din Sărata, chiar dacă în sat au clase cu predare în limba ucraineană. Dacă acești copii ar merge la școală în Satu Nou, atunci numărul elevilor ar crește semnificativ și nu va fi nevoie de transformat liceul în gimnaziu. În așa caz, s-ar micșora numărul de elevi ai școlii din Sărata și ar fi loc pentru elevii din Kamcik. Ar apărea varianta de a transforma liceul din Kamcik în gimnaziu. E o variantă foarte bună. Ar fi două licee în comună: cel din Sărata și cel din Satu Nou. Liceul din Satu Nou este liceul de bază pentru absolvenții gimnaziilor din satele românești/moldovenești din întregul raion Cetatea Albă. Povestea cu o clasă de liceu cu predare în limba română în incinta gimnaziului din Satu Nou este o poveste de scurtă durată, cu eșec garantat. E nevoie de luptat pentru salvarea liceului.
Comuna Bugeac păstrează licee, Satu Nou riscă să rămână fără limba română
Și încă un paradox al prezentului. În raionul Bolgrad, majoritatea satelor sunt bulgărești. În raionul Bolgrad, în comuna Bugeac (Borodino), sunt prevăzute 4 licee. Unul dintre licee va fi în satul Cioara Murza (Nadrecinoe). Satul românesc Cioara Murza a fost rusificat încă în anii 70-80 ai secolului XX. În prezent, în școala din Cioara Murza se studiază limba română ca obiect. Deci, satul Cioara Murza va avea liceu și absolvenții liceului vor avea disciplina limba română în fișa de obiecte studiate în școală. Ne întrebăm, așadar, dacă bulgarii din raionul Bolgrad sunt mai toleranți față de români comparativ cu bulgarii din Sărata?
Sursa foto: Consiliul local Sărata
Zinaida Pinteac
