Construcția străzii Șevcenko din Cernăuți a început încă pe timpul Austro-Ungariei. La acea vreme, strada era formată din două străzi mai mici – Spitalului (partea superioară a străzii, acum Eroilor Maidan) și strada Lumea Nouă (partea inferioară din zona străzii Olga Kobîlianska), se menționează în minighidul turistic al bibliotecii regionale. Vă propunem să admirați pozele vechi ale străzii Șevcenko, colectate de pe internet.
Biserica Sfintei Inimi a lui Isus
Cândva, era o piață mare la începutul străzii moderne Șevcenko, și pe cele timpuri piața era simbol al bazarului. Se numea piața Ferdinand și construcțiile în jurul pieței au început rapid. În 1894, aici a fost construită o biserică în stil neogotic după proiectul lui Joseph Leinzner, pe atunci directorul Școlii Industriale Imperiale, care se află tot pe strada Șevcenko. Ghidul turistic Iaroslav Adamciuk a povestit despre acest lucru pentru Suspilne Cernăuți, transmite BucPress.
„Frăția iezuiților, care la acea vreme își începea activ activitățile, avea sarcina de a deschide credința romano-catolică către bucovineni. Aici au venit o mulțime de muncitori și meșteri din Germania și Austria, mulți dintre ei erau din Credința catolică a lumii occidentale. Și aici erau mulți enoriași.” , – spune Adamciuk.
S-a păstrat gardul inițial – a apărut puțin mai târziu decât biserica, pentru că zona din jurul lui a fost cumpărată mai târziu, întrucât aici era o piață.
Biserica a funcționat până la a doua venire a puterii sovietice. În 1944, a fost predată comunității ortodoxe, iar în 1945 a încetat să mai funcționeze, iar în 1963 aici a fost deschisă arhiva regională.
„Când s-a deschis arhiva, au dispărut organul care funcționa, geamurile inferioare din sticlă, pentru că s-au realizat pardoseli din metal și beton, pereți în interior, s-au tăiat ferestre în peretele gros anume pentru a asigura funcționarea arhivei. La începutul anilor 2000, arhiva a fost scoasă de aici și din 2010 s-a început restabilirea activității bisericii, lucrări de restaurare”, spune Adamciuk.
Şevcenko, Nr.16
„Această clădire a jucat un rol foarte important în dezvoltarea acestei străzi și, fără exagerare, a întregului cartier, pentru că sfârșitul secolului al XIX-lea a fost momentul în care au început să se construiască edificii pe strada Lumea Nouă (denumirea veche). Germanii, austriecii au început să cumpere terenuri aici pentru ei înșiși: căutau opțiuni de teren ieftine pentru a construi moșii și afaceri de familie. Pe această stradă erau multe personalități culturale, croitori, proprietari de mori, afaceriști”, spune Adamciuk.
În 1873, a fost deschisă Școala Industrială Imperială. Care a câștigat popularitate și în câțiva ani a fost nevoie să se construiască o nouă clădire de școală. S-a luat decizia să fie construită pe strada Lumea Nouă. Acest lucru a fost făcut în 1884, atunci faimosul arhitect Joseph Leinzner a devenit director.
„Școala a funcționat activ de la construirea ei până la începutul Primului Război Mondial. În acea perioadă, au fost peste 7 mii de absolvenți. Cele patru sculpturi din vârf, care simbolizează arta, comerțul, știința și meșteșugul, vorbesc despre direcțiile de studiu la această școală”, spune Adamciuk.
Şevcenko, Nr. 38.
„Această școală de artă și-a început activitatea ca „bursă” pentru elevi în perioada românească, pentru ca adolescenții să învețe meserii de meșteșuguri”, spune Adamciuk.
Ulterior, a fost transformată într-o școală de artă. Acum există un Muzeu de Artă în interior, unde sunt colectate produsele studenților.
Şevcenko, 94
În această clădire a locuit și a lucrat Raimund Friedrich Kaindl, cercetător al istoriei și culturii Bucovinei, profesor la Universitatea Cernăuți.
„În activitatea sa științifică, a cercetat mult istoria ucrainenilor din nordul Bucovinei. A scris lucrări despre viața de zi cu zi, istorie, obiceiuri, haine, tradiții ale huțulilor. Pentru aceste lucrări, a fost acceptat în Societatea Științifică Șevcenko. El este singurul membru al acestei societăți care nu era ucrainean.” – spune Adamciuk.
Kaindl era prieten cu Mihailo Grușevskii. Și când Grușevskii a încercat să găsească prima mențiune despre Cernăuți în timp ce scria lucrări istorice, a înaintat o teză falsă că ar fi fost 1407. Kaindl a găsit o scrisoare a Domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun din 8 octombrie 1408.
„Personalitatea lui Kaindl nu poate fi supraestimată. Începutul Primului Război Mondial, orașul este într-un tumult. Toată lumea este îngrijorată de ce se va întâmpla, dacă va fi ocupată și au pus problema transferului Universității din Cernăuți, care funcționa la acel moment. Adică să ia bibliotecile, toate documentele, materialele educaţionale. Kaindl a fost o vreme prorector, iar el a fost singurul împotriva transferului în rândul întregului consiliu. Şi-a apărat opinia.” spune Adamciuk.
Şevcenko 92
Această casă a fost construită de Kaindl pentru familia sa. A purtat denumirea de „Vila Milla” în onoarea soției lui Raimund Friedrich Kaindl.
Agenția BucPress – www.bucpress.eu
Poze – arhiva lui Edward Turkiewicz
Urmăriți-ne pe Telegram
