Cum influențează operațiunea Ucrainei în regiunea Kursk posibilele negocieri de pace: așteptările Kievului și Moscovei

Aproape trei luni în urmă, susținătorii negocierilor de pace între Kiev și Moscova credeau că Ucraina nu va putea câștiga războiul și că timpul va lucra în favoarea Rusiei. În prezent, însă, pozițiile Kievului au fost consolidate datorită operațiunii Forțelor Armate Ucrainene în regiunea Kursk.

Încă de la primele zile ale ofensivei ucrainene în Kursk, s-a discutat intens în societate, în mass-media și în rândul experților despre influența acestei operațiuni neașteptate asupra negocierilor cu Rusia. Avansul trupelor ucrainene în adâncimea teritoriului țării agresoare, extinderea treptată a teritoriilor cucerite, pierderile de personal în armata rusă și creșterea fondului de schimb, pe care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, îl subliniază în mod constant, ar putea îmbunătăți potențial poziția de negociere a Kievului.

Până acum, Putin nu a considerat Ucraina un actor legitim în procesul de negociere și a exprimat dorința de a negocia cu Occidentul colectiv, dar pe condițiile impuse de Rusia. În prezent, Ucraina a „spart” aceste condiții, pe care președintele rus încerca să le impună, și și-a întărit propriile poziții de negociere. Cel puțin, aceasta este opinia exprimată de Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina.

Înainte de operațiunea din Kursk, Occidentul nu credea în capacitatea Ucrainei de a recuceri teritorii și de a intra în negocieri cu Moscova dintr-o poziție de forță. Cu toate acestea, este puțin probabil ca aceștia să fi anticipat un scenariu în care o țară ce se apără de un agresor își lansează propria ofensivă pe teritoriul ocupanților. În cele din urmă, liderii occidentali, cel puțin în mod public, au recunoscut că nu știau nimic despre operațiunea Forțelor Armate ale Ucrainei și că aceasta a fost o surpriză pentru ei.

În ultimele șase luni, Ucraina a primit din ce în ce mai multe sugestii privind necesitatea începerii imediate a negocierilor. Pe 17 mai, în cadrul unui interviu acordat agenției de presă franceze AFP, Zelenski a confirmat practic faptul că aliații occidentali ar prefera ca Kievul să se așeze cât mai repede la masa negocierilor și ca războiul să se încheie. Președintele a declarat că partenerii Ucrainei nu o forțează să negocieze cu Rusia, deși această atmosferă este prezentă la nivel mondial.

Analistul și strategul american Rejan Menon, într-o coloană pentru Foreign Policy publicată pe 3 iunie, a scris că pentru a avea o poziție de negociere favorabilă, Ucraina trebuie să oprească ofensiva rusă, să lanseze un contraatac și să recupereze mai mult teritoriu. Potrivit lui, orice negocieri cu Rusia ar trebui să înceapă dintr-o poziție de forță.

Având în vedere evenimentele din ultimele două săptămâni din regiunea Kursk, se poate spune că Ucraina se află pe drumul către această poziție de forță, însă rămâne de văzut cât timp va putea să-și mențină aceste poziții, dacă noile câștiguri ar putea costa o înfrângere în bătălia de la Pokrovsk și, cel mai important, dacă Putin consideră pierderea teritoriilor rusești ca fiind suficientă pentru a negocia pacea cu Ucraina. Declarațiile venite din Kremlin sugerează contrariul.

Este Moscova pregătită să negocieze?

Pe 7 iunie, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că Moscova este pregătită să negocieze cu Ucraina. Cu toate acestea, negocierile trebuie să se bazeze pe procesul inițiat în 2022.

„Suntem pregătiți pentru aceste negocieri. Dar numai pe condițiile pe care le-am convenit atunci când am început aceste negocieri la Minsk și apoi la Istanbul, nu pe niște ‘invenții’”, a spus Putin.

Două luni mai târziu, în a șaptea zi a ofensivei ucrainene în regiunea Kursk, liderul de la Kremlin a exclus posibilitatea negocierilor de pace cu Kievul. El a declarat că Ucraina și aliații săi, prin acțiunile lor în regiunea Kursk, încearcă să își îmbunătățească pozițiile de negociere.

„Despre ce negocieri putem vorbi cu oameni care atacă fără discernământ populația civilă, infrastructura civilă sau încearcă să creeze amenințări pentru obiectivele de energie nucleară? Despre ce putem discuta cu ei?”, a declarat președintele rus.

După aceste cuvinte ale lui Putin, au început să apară declarații identice din partea Moscovei, repetate de aceiași politicieni ruși. Ministrul de externe, Serghei Lavrov, a reiterat cuvintele lui Putin, afirmând că „după invazia în regiunea Kursk, nu poate fi vorba de negocieri”.

Asistentul președintelui rus pentru politică externă, Iuri Ușakov, a declarat că „propunerile de pace” ale lui Putin rămân în vigoare și nu sunt „anulate”, dar „în acest moment, ar fi complet nepotrivit să se intre într-un proces de negociere”. El nu știe cât va dura această „pauză”.

Fostul președinte al Rusiei și actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, nu a ratat ocazia de a comenta negocierile, vorbind despre pericolul unei „capcane de negociere” în care Rusia ar fi putut cădea „în anumite circumstanțe”. Cu toate acestea, el a subliniat că nu va exista nicio negociere de pace „până la înfrângerea completă a inamicului”.

Potrivit publicației Times, Rusia a contraatacat forțele ucrainene în regiunea Kursk la sfârșitul lunii octombrie. Analistul politic Tim Shipman a menționat că președintele Zelenski a sugerat că operațiunea din Kursk a fost menită să asigure desfășurarea viitoarelor negocieri de pace pe condițiile Ucrainei. Cu toate acestea, nimeni nu crede că negocierile vor avea loc mai devreme de primăvara anului 2025 sau, cel mai probabil, toamna aceluiași an.

Ce fel de negocieri dorește Ucraina?

Pe 12 august, Ucraina a confirmat oficial că desfășoară o operațiune în regiunea Kursk. Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a raportat președintelui că trupele ucrainene controlează aproape o mie de kilometri pătrați. De atunci, Forțele de Apărare continuă să avanseze pe teritoriul regiunii Kursk. Pe 20 august, Sîrskîi a declarat că teritoriul controlat de Ucraina s-a extins la 1.263 km pătrați, o suprafață comparabilă cu cea a Kievului (839 km pătrați) și a orașului Dnipro (409,7 km pătrați) combinate.

În adresările sale obișnuite de seară, Volodimir Zelenski subliniază că Forțele Armate ale Ucrainei își ating obiectivele în cadrul operațiunii din regiunea Kursk.

Pe 18 august, președintele a anunțat că planurile Ucrainei includ crearea unei „zone tampon” în regiunea Kursk, adică eliminarea prezenței militare rusești din aceste teritorii.

„Tot ceea ce afectează armata rusă, statul rus, apărarea și economia lor ne ajută să prevenim extinderea războiului și să apropiem un sfârșit just al acestei agresiuni. Pace justă pentru Ucraina”, a menționat el.

Trebuie remarcat faptul că nici Biroul Președintelui, nici Statul Major General nu au anunțat încă care este obiectivul real al operațiunii ucrainene în regiunea Kursk. Zelenski nu a comentat personal perspectiva negocierilor cu Rusia în contextul operațiunii din regiunea Kursk și

nici consilierii săi nu au făcut-o.

Cu toate acestea, consilierul prezidențial Mihailo Podoliak a subliniat că Ucraina nu va negocia cu Putin pe termenii acestuia. Potrivit lui Podoliak, orice discuție va fi posibilă numai atunci când Rusia va înțelege prețul războiului.

„Când președintele Zelenski spune că nu vom negocia cu Putin pe termenii acestuia, el înțelege că aceste negocieri se vor desfășura pe baza răspunsurilor adecvate la provocările și riscurile generate de războiul de astăzi. Astăzi nu avem nevoie de negocieri, dar mâine, dacă războiul va evolua și vom obține un avantaj de natură militară, economică, diplomatică, atunci, desigur, vom putea dicta condițiile”, a declarat Podoliak.

Cine mai propune negocieri?

Înainte de începerea ofensivei ucrainene în regiunea Kursk, Rusia și Ucraina au organizat o întâlnire secretă în Doha, Qatar. Potrivit unei investigații publicate de The Washington Post pe 12 august, la întâlnire au participat șeful Administrației Prezidențiale a Ucrainei, Andrii Iermak, și adjunctul său Igor Jovkva. Rusia a fost reprezentată de adjunctul șefului administrației prezidențiale, Dmitri Kozak, și de adjunctul ministrului de externe, Mihail Galuzin.

Discuțiile secrete s-au concentrat pe necesitatea încetării loviturilor asupra infrastructurii energetice. Potrivit publicației, rușii s-au retras din aceste negocieri după ce trupele ucrainene au avansat în regiunea Kursk.

Ministrul de externe al Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman Al-Thani, a spus, într-un interviu pentru The Washington Post, că țara sa a jucat rolul de mediator în timpul negocierilor și că acestea nu au dus la vreun rezultat concret. Potrivit lui, Doha nu a considerat întâlnirea ca fiind un proces de pace și a subliniat că orice proces de pace viitor va trebui să includă condiții de securitate pentru toate părțile implicate.