Două din trei familii venite din Ucraina în România au nevoie de acces la servicii medicale

Cei mai mulţi dintre părinţii ucraineni (62%), aflaţi în România împreună cu copiii lor, spun că nevoile lor urgente sunt legate de accesul limitat la servicii medicale (62%), dar şi de resurse financiare pentru îmbrăcăminte, produse igienico-sanitare sau obiecte de uz casnic, ori de plata chiriei.

Poitrivit organizaţiei „Salvaţi Copiii”, cei mai mulţi dintre părinţii ucraineni (62%), aflaţi în România împreună cu copiii lor, spun că nevoile lor urgente sunt legate de accesul limitat la servicii medicale (62%), de lipsa resurselor financiare necesare procurării de bunuri utile vieţii de zi cu zi, cum ar fi îmbrăcămintea, produse igienico-sanitare sau obiecte de uz casnic (55%) ori plata chiriei (46%), de cheltuielile destinate îngrijirii şi educaţiei copiilor (32%) şi de procurarea hranei (26%).

În România, de la declanşarea acestei crize (24 februarie), la nivel naţional, au intrat 1.193.693 de cetăţeni ucraineni. Dintre refugiaţii ucraineni care au ales să rămână pe teritoriul României (87.120 de persoane), 4.357 au solicitat azil şi 38.419 au permise de şedere temporară. Spre deosebire de solicitanţii de azil, persoanele care beneficiază de protecţie temporară nu au venituri constante şi, dacă nu au alte surse de venit din Ucraina, întâmpină serioase dificultăţi în a-şi asigura cele necesare.

Conform analizei Salvaţi Copiii, la care au participat 1.178 de cetăţeni ucraineni, din care 87% alţi reprezentanţi legali ori rude ale copiilor refugiaţi din Ucraina şi aflaţi în România, beneficiari ai programelor de sprijin Salvaţi Copiii, nevoile pe care familiile ucrainene le resimt şi pe care nu le pot acoperi sunt legate de: costurile medicale şi accesul la servicii medicale (62%), ceea ce înseamnă, concret, procurarea de medicamente, sprijin psihosocial pentru copii şi adulţi, protecţia medicală a copiilor cu afecţiuni medicale, sprijin pentru înregistrarea copiilor la medicul de familie, oferirea de consiliere şi acompaniere la instituţiile medicale; de bunuri non-alimentare (55%), obiecte de uz imediat, casnic sau personale (îmbrăcăminte, încălţăminte) sau destinate comunicării prin telefon, alte cumpărături cotidiene etc.; de plata chiriei (46%) sau a utilităţilor pentru locuinţele în care se află în diferite localităţi ale ţării; de realizarea de economii pentru cheltuieli neprevăzute (40%), ceea ce ar crea un sentiment de minimă siguranţă în contextul actual al totalei imprevizibilităţi a situaţiei din Ucraina şi ţările europene; de cheltuielile destinate îngrijirii şi educaţiei copiilor (32%), cum ar fi rechizitele, tabletele şcolare ori alte lucruri specifice activităţilor recreative, părinţii ucraineni preocupându-se de integrarea educaţională a copiilor lor pe timpul verii şi pentru anul şcolar viitor 2022-2023; de procurarea hranei zilnice (26%); de cheltuielile de transport (26%), inclusiv combustibil ori întreţinerea maşinilor proprii; produse igienico-sanitare pentru copii şi ceilalţi membri de familie (19%); procurarea apei (8%).

Agenția BucPress – www.bucpress.eu

Urmăriți-ne și pe platforma Telegram