Fântâna Albă – un ecou al durerii ce dăinuie peste vremuri

Aici, mereu freamătă a jale pădurea de la Varnița, din localitatea Fântâna Albă, numită și Catânul românesc. La 1 aprilie, în fiecare an, mai mulți sau mai puțini, dar venim la Fântâna Albă. Este o datorie a noastră față de cei care s-au sacrificat pe altarul neamului pentru noi, pentru toți urmașii acestui neam de români de pe aceste meleaguri.

Anul acesta se împlinesc 83 de ani de la una dintre cele mai mari tragedii din istoria neamului românesc, tragedia de la Fântâna Albă, unde au fost împușcați mii de români nevinovați.

Ne adunăm, an de an, aici unde freamătă pădurea verde a jalei, pentru a comemora martirii secerați de gloanțele soldaților enchevediști.

Români, ucraineni, din Nordul Bucovinei, dar și din România, Moldova, reprezentanți ai diferitor societăți, ai autorităților locale, intelectuali și oameni de rând, începând de la elevi și până la vârsta pensionară, vin aici pentru a depune coroane și buchete de flori, a păstra un moment de reculegere, a aprinde lumânări în capelița aflată vis-a-vis de monumentul principal.

După slujba religioasă oficiată de un mare sobor de preoți, urmează câteva cuvântări rostite de lideri și reprezentanți ai diferitor comunități, asociații. Printre ei se numără reprezentanți ai Consulatului General al României la Cernăuți, foști sau actuali deputați sau senatori români sau ucraineni, scriitori, jurnaliști, lideri ai Societății „Golgota” etc.

Grupul folcloric „Ai lui Ștefan noi, oșteni” de la gimnaziul „Ioan Nistor” din Vicovu de Sus, conduși de profesorul Vasile Schipor ani de-a rândul susțineau un recital poetic comemorativ dedicat evenimentului în cauză. Adeseori, membrii corului „Dragoș Vodă” ai SCLR „Mihai Eminescu” interpretau și câteva cântece comemorative. Desigur, că în legătură cu situația creată, nu toți au posibilitate acum să fie prezenți.

Gospodinele din satele vecine, Cupca, Carapciu, Prisicăreni, de regulă, îi servesc pe toți cu sarmale și pifteluțe de post, compot călduț, dulciuri… Călugării de la Putna aduceau, atunci când se putea veni mai ușor, colivă și cozonaci pentru toți cei prezenți. Le mulțumeau toți frumos. Totul este dat de pomană, de sufletele celor ce și-au găsit moartea la acest colț de țară. Uneori, diferite organizații sau societăți obștești, alteori persoane particulare dădeau colăcei de sufletul celor masacrați aici.

Dacă era posibilitate, oaspeții din România sau de pe aici împărțeau ziare, reviste, uneori cărți cu tematica respectivă. Cu câțiva ani în urmă am scos de sub tipar cartea „Fântâna Albă – un ecou al durerii ce dăinuie peste vremuri”, unde am inclus poezii ale poeților populari și consacrați dedicate evenimentului de tristă amintire, cât și câteva fotografii preluate din ziare sau reviste din diferiți ani.

Anual, elevii noștri recită sau citesc poezii din această culegere.

Nu odată am fost prezenți cu elevii noștri de la Liceul Cupca la evenimentele de aici. De asemenea și cei de la Pătrăuții de Jos vin aproape anual. În haine naționale, elevi ai diferitor școli de pe Valea Siretului sunt prezenți cu drapele tricolore sau bicolore.

Acum, în legătură cu situația creată, din cauza acestui război, am pregătit expoziții de ziare, reviste, cărți – dedicate evenimentelor ce au avut loc acum 83 de ani. La Liceul din Cupca, am pregătit expoziții, dar și înregistrări video ale elevilor care recită sau citesc poeziile respective.

Anul acesta, elevii Liceului din Cupca au vizionat câteva videoclipuri și au ascultat relatările profesorilor despre evenimentele în cauză.

De asemenea, am urmărit și evenimentele comemorative dedicate tragediei de la Fântâna Albă ce au avut loc în aceste zile la Sfânta Mănăstire Putna, în comuna Frătăuții Noi, din România, tedeumul ce a avut loc la Fântâna Albă, chiar dacă și într-un cerc mai restrâns ca de obicei.

Mai ales ne străduim să facem tot posibilul ca prin intermediul măsurilor organizate să educăm tânăra generație în sentimentul memoriei, să-i facem să cunoască aceste pagini scrise cu sânge în istoria românilor nord-bucovineni.

Eleonora Schipor,

profesoară, vicepreședinta Societății regionale „GOLGOTA”