Finlanda și Suedia ausemnat marți protocoalele de aderare la NATO şi cele 30 de ţări membre ale Alianței vor lansa procesul de ratificare, o decizie istorică pentru cele două ţări nordice, determinată de invazia Rusiei în Ucraina.
„În 32 vom fi și mai puternici (…) într-un moment în care ne confruntăm cu cea mai gravă criză de securitate din ultimele decenii”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
„După săptămâni de discuții intense asupra problemelor de securitate ridicate de Turcia, s-a găsit un punct de vedere comun, iar la summitul de la Madrid i-am invitat pe ambii candidați să se alăture NATO”, a spus el.
Ministrul suedez al Afacerilor Externe, Ann Linde, şi omologul său finlandez, Pekka Haavisto, au participat luni la sediul din Bruxelles al NATO la ultimele discuţii, înainte ca marţi să fie semnate protocoalele de aderare şi să fie lansat procesul de ratificare în fiecare dintre statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Turcia şi-a dat acordul pentru lansarea acestei proceduri la summitul liderilor NATO de la Madrid, însă preşedintele Recep Tayyip Erdogan le-a reamintit celor două ţări nordice condiţiile ce trebuie respectate.
„Dacă îşi vor îndeplini sarcina, vom înainta (memorandumul) în parlamentul” turc în vederea adoptării sale, însă „dacă ele nu o vor face, este în afara oricărei discuţii să îl trimitem în parlament”, a atras el atenţia într-o conferinţă de presă.
Erdogan a evocat o „promisiune făcută de Suedia” privind extrădarea a „73 de terorişti”. Ea figurează într-un memorandum semnat marţi la Madrid între liderii celor trei ţări înainte de deschiderea summitului.
„Îi vor trimite, au promis. Acest lucru figurează în documente scrise. Îşi vor ţine promisiunea”, a dat el asigurări, fără mai multe detalii.
Ankara cere de mai mulţi ani Stockholm-ului extrădarea de militanţi kurzi şi de persoane apropiate de mişcarea fondată de predicatorul Fethullah Gülen, acuzat de autorităţile turce că a alimentat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016.
Urmăriți-ne pe Telegram
