Deși e despre etniile stabilite în diferite perioade în Bucovina, cu o vechime diferită a rădăcinilor în acest pământ, toate neamurile conlocuitoare pot spune că sunt acasă, aici la noi, în Bucovina. De-aceea am și luat un rând dintr-un cântec drag, ca generic la relatarea despre conferința de încheiere a proiectului transfrontalier „Tezaurul etnic special al Bucovinei”, finanțat de UE prin intermediul Programului Operațional Comun România – Ucraina 2014-2020. Oricare ar fi vechimea rădăcinilor, ca acasă se simt și acasă sunt toți care vin pe pământul Bucovinei – despărțite din 1940 în două. Atât doar că românii din partea ”eliberată” la 28 iunie 1940 de sovietici, pe tot parcursul a mai bine de opt decenii au depus și depun eforturi să dovedească fraților mai mari că sunt de când lumea acasă. Dar aceste sunt problemele noastre, proiectul a avut un scop unificator, de a etala valorile fiecărei etnii care formează tezaurul comun (5 din regiunea Cernăuți și 7 din județul Suceava), prezentând acest tărâm ca un model de conviețuire armonioasă în Europa.
La conferința de încheiere care a avut loc la 27 ianuarile în incinta Palatului Național al Românilor din Cernăuți, s-a accentuat că demararea proiectului a avut loc în condiții extrem de dificile. Lansat în 2020 sub restricțiile dictate de pandemia covid-ului, proiectul a fost finalizat în zile de război, realizatorii acomodându-se pe parcurs la legea marțială în Ucraina, fapt ce a imprimat activităților profunde nuanțări emoționale. Acest aspect s-a remarcat în activitățile beneficiarilor – două organizații din județul Suceava (Fundația de Caritate și Întrajutorare „Ana”, președinte Nelu Todireanu, și Asociația Juventus, președinte Vlad Grosar) și două din regiunea Cernăuți (Centrul Media BucPress, președinte Marin Gherman, și Liga Tineretului Român „Junimea”, președinte Vitalie Zâgrea).
Conferința de la Cernăuți a fost organizată de aplicanții din nordul Bucovinei (președintele Societății ”Junimea”, jurnalistul Vitalie Zâgrea, jurnalista Mariana Struț, Agenția BucPress), ajutați de experții Serghei Hacman (istoric), Angela Botă (ghid turistic la complexul arhitectural Universitatea Națională ”Yuri Fedkovyci”), de moderatoarea/prezentatoarea Carolina Jitaru, care a fost pe tot parcursul alături de beneficiari, ajutându-le cu talentul și calitățile-i artistice la organizarea și moderarea spectacolelor. Cu un mesaj de salut și frumoase aprecieri față de activitatea organizațiilor implicate a fost prezent Nicolae Dan Constantin, ministru plenipotențiar la Consulatul General al României la Cernăuți.
Diplomatul a menționat importanța culturală și turistică a unor asemenea proiecte sprijinite prin Programul Operațional Comun România – Ucraina 2014-2020, relevând că-i sunt cunoscute obiectivele și importanța unor asemenea proiecte din perioada misiunii în țările care au fost reprezentate prin etnii în acest proiect. De asemenea, a ținut să reitereze întregul sprijin al Consulului General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, pentru implementarea unor activități similare în viitor. Din punctul de vedere al specialiștilor în istorie a vorbit Arcadie Moisei, Învățător Emerit al Ucrainei.
Menționăm că aplicanții au desfășurat o impresionantă activitate publicitară, popularizând proiectul, implicit valorile culturale și spirituale ale etniiilor Bucovinei – prin filme documentare, pliante, un album foto, o carte cu legende, mituri, povești și tradiții, un DVD cu filme documentare, festivalul ”Tezaurul Cultural Imaterial Multietnic”, desfășurat la Suceava, un simpozion pe acest subiect, ”mese rotunde”, târguri turistice, un seminar consacrat valorificării patrimoniului cultural imaterial al Bucovinei. La toate acestea, de aproape sau de la distanță, un prinos substanțial l-a avut directorul Centrului Media BucPress, publicistul, politologul Marin Gherman.
După cum s-a punctat la conferință, a fost realizată o cercetare documentară privind patrimoniul cultural imaterial a 7 etnii (ucraineni, poloni, germani, evrei, ruși-lipoveni, unguri și armeni) din județul Suceava și 5 etnii (români, poloni, evrei, germani și armeni) din regiunea Cernăuți. Cercetarea documentară a vizat 20 de localități din județul Suceava și 15 localități din regiunea Cernăuți. Au fost culese informații despre de tradiţii, obiceiuri, meşteşuguri, mituri, legende, povești și rețete din gastronomia specifică etniilor, care prezintă elemente de atracție pentru turiști.
Deoarece proiectul a fost la maxim popularizat de aplicanți, mă voi opri la unele momente mai speciale (sentimentale) amintite de Carolina Jitaru pe parcursul comentării filmelor demonstrate la conferința de încheiere la Cernăuți, precum și de alți participanți. Astfel, s-a amintit de periplul rușilor lipoveni și istoria stabilirii lor în Bucovina, de pietatea armenilor față de relicviile naționale (la o expoziție de artizanat au expus o față de masă veche de 150 ani), de lacrimile refugiațiilor din estul Ucrainei, întâlniți în timpul spectacolelor prezentate în județul Suceava, și de plânsul neîntrerupt al unei tinere din Harkiv, strămutate la Cernăuți.
Filmul ne-a făcut să-i aplăudăm pe minunații copii din Mahala și de la Ropcea – tinere talente crescute de măiestritele îndrumătoare, interpretele Elena Nandriș și Victoria Costinean.
Fosta solistă a Filarmonicii din Cernăuți, Larisa Belova, care cântă în vreo 15 limbi, ne-a povestit unele momente comice. Spectatorii de diferite etnii, ascultând-o, se apropiau și-i vorbeau în limba lor, crezând că e o poliglotă sadea. În timpul întâlnirilor la centrele de strămutați din regiunea Cernăuți a ieșit în față cineva de etnie greacă, exprimând dorința ca într-un viitor proiect să fie cuprinși și grecii. Este loc pentru toți sub soare și pe pământul Bucovinei, acolo unde există respect, egalitate, fraternitate și, desigur, să nu uităm de libertate și dreptate.
