Genealogia neamului Movilă în ”Documentele Bucovinene” publicate de Teodor Bălan
Neamul Movilă (Movileștilor) reprezintă o veche familie de nobili moldoveni, cu origini ce aparțin unui neam de boieri din Principatul Moldova. Conform legendei, spița neamului Movilă începe de la un bărbat, care se cheamă Purice. În timpul ultimei bătălii cu turicii, acesta îl salvează de la moarte pe Ștefan III cel Mare, care a căzut de pe cal şi a stat ascuns timp de câteva ore bune printre cadavre şi răniţi, până când a fost salvat de aprodul Purice. Scăpat cu bine din această luptă, Ştefan i-a schimbat numele lui Purice în Movilă, al cărui familie a devenit una foarte importantă în Moldova.
Pentru prima dată genealogia neamului Movilă este reținută în niște hrisoave de până în anul 1499, deși ulterior, spița acestui neam vrednic este amintită în diverse materiale publicate de-a lungul anilor. Nu vom încerca să facem referință la toate izvoarele care oferă informații despre genealogia familiei Movilă, acesta fiind subiectul unei cercetări aprofundate și nu al unui scurt discurs. Prin urmare, vom face o mică expunere a unor materiale istorice incluse în ”Documentele Bucovinene” ale lui Teodor Bălan. În virtutea unui interes sporit al istoricilor ucraineni cu privire la personalitatea marcantă a lui Petru Movilă sau a neamului acestuia, cele 6 volume din preţioasa colecţie a ”Documentelor Bucovinene”, publicate de Teodor Bălan, au fost omise cumva din vizorul cercetărtorilor.
Teodor Bălan, istoric bucovinean cu renume, profesor la Universitatea din Cernăuți. În 1924-1932 a fost membru, iar în 1934-1941 – secretar al Comisiunii Arhivelor Statului din Bucovina, exercitând și funcția de director interimar al Arhivelor din Cernăuți. A îndeplinit apoi funcția de director al Bibliotecii Universitare din Cernăuți (1941-1945). Pe tărâmul cercetării istoriei Bucovinei, Teodor Bălan vine cu principala sa lucrare – “Documente bucovinene” cuprinse în 6 volume, actuale și în zilele noastre.
Deci, prima menţiune documentară cunoscută despre numele de familie ”Movilă” în documentele lui Teodor Bălan datează din anul 1555. Este un document ce indică reamenajarea Mănăstirii Humorului de domnitorul Moldovei, Alexandru Lăpușneanu. Într-o listă de familii boierești este amintit ”postelnicul Movilă”. Cu probabilitate este vorba despre bunicul lui Petru Movilă – Ioan.
Un alt document, datat din 1589, remarcă perioada de păstorire a Mitropolitului Sucevei, Gheorghe Movilă. Astfel, pentru a fi pe placul Mitropolitului Moldovei, stolnicul Nicula schimbă satul Holoveț (Volovăț) din ținutul Bădăiuțiului cu satul Stălinești din ținutul Hotin. Se mai amintește că mitropolitul Ggheorghe Movilă dăruiește satului Holoveț (Volovăț) sfânta „nou zidită mănăstire Suceviţa” ctitorită de mitropolit. Alături de Gheorghe Movilă, documentele rețin și alte nume: Ieremia („marele vornic”) și Simion („paharnic”). În contextul general al acestor schimburi de sate, toți sunt numiți „cinstiți și temători de Dumnezeu”. Simion este tatăl Mitropolitului Kievului, Petru Movilă, iar Gheorghe – unchiul său. Untr-un document din 1603 se amintește despre Ieremia Movilă, care atribuie starostelui acestei localități a opta parte din moșia satului Lencăuți de prin părțile Cernăuțiului, pentru care plătește 36 de taleri.
Despre unchiul lui Petru Movilă – Ieremia, frate cu mitorpolitul Gheorghe, se amintește și într-un document din anul 1604, în care se consemnează modul în care Ieremia împarte moșia satului Ivanchivți din ținutul Cernăuților între strănepoții lui Dragoș („ușarul”), dregătoria de „uşar” sau de „mare uşar” fiind una specifică Moldovei din acea perioadă. Primul volum din prețioasele ”Documente bucoviniene” conțin dovezi despre un alt reprezentant al neamului Movilă – Constantin, fiul lui Ieremia Movilă care a fost domnitor al Moldovei. În special, numele Ieremia este amintit de de două ori în perioada anilor 1609 – 1611, când acesta oferă vornicului Boul așezarea Corlățele din actualul județ Suceava. Numele acestor reprezentanți ai neamului Movilă – Ieremia, Gheorghe și Simion (tatăl Mitropolitului Kievului) sunt amintite de mai multe ori în cele 6 volume ale ”Documentelor bucovinene”. Sunt menționate în documente fiicele lui Ieremia – Ecaterina și Raina (verișoarele lui Petru Movilă), precm și mătuța lui Petru Movilă – doamna Elisabeta Movilă (soția voievodului Ieremia). În cel de-al 4 volum de documente găsim și numle lui Moise Movilă, fratele mai mic al lui Petru Movilă. De asemenea, în documente este o mențiune despre Ion Movilă (cu probabilitate, de asemenea, un voievod moldovean) și fiica acestuia, Ilina.
Evident, în colecția de documente analizate este menționată și personalitatea lui Petru Movilă. Într-un document datat din anul 1756 (de confirmare a dreptului de proprietate privată a marelui vistiernic Iordachi Cantacuzino asupra unor sate), se face referință la un alt document, din 1645, în care este confirmat dreptul de proprietar al Mitropolitului Kievului, Petru Movilă asupra moșiilor satului Oșihlib.
Deși materialele incluse în ”Documentele bucovinene” ale lui Teodor Bălan nu oferă informații complete despre genealogia neamului Movilă, ele completează semnificativ caracteristicile unor membri ai dinastiei Movileștilor. Dar astfel de surse istorice, documente ce consemnează activitățile neamului Movilă, merită să fie studiate aprofundat și cu unele comentarii științifice să fie publicate într-o broșură aparte.
Alexandru Rusnac, Universitatea Națională din Cernăuți
Urmăriți-ne pe Telegram