În secolul digitalizării, ziarul tradițional mai este așteptat de cititori

Este evident faptul că trăim într-un secol al digitalizării. La orice pas ne lovim de necesitatea cunoașterii diverselor aplicații necesare deja nu numai pentru distracții ca acum două decenii, ci pentru asigurarea necesităților vieții cotidiene: cumpărături la magazin, medicamente la farmacie, bilete la transportul în comun — pentru toate ne achităm ca în romanele și filmele fantastice de acum aproape un secol, cu cardul.

Ziarele electronice, nici acestea nu mai sunt o noutate, chiar mai degrabă o obișnuință deja. În mare măsură au trecut vremurile când cetățeanul aștepta cu mare nerăbdare la poartă poștașul care să-i aducă scrisoarea și ziarul abonat pentru un an înainte: îți scoți telefonul din buzunar și citești ultimile știri. Și intuim că nici aceasta nu e totul: cine știe până unde se vor dezvolta tehnologiile electronice? Or, cine știe cât ne va permite Dumnezeu să ne facem de cap?!, ar întreba smeritul creștin.

Cu toate acestea încă nu putem afirma că viața ziarelor pe suport de hârtie nu mai este actuală. Chiar dacă în întreaga lume au dispărut mii de ziare care se bucurau de o popularitate deosebită la cititor.

În ultimii ani în regiunea Cernăuți au dispărut din gențile factorilor poștali mai toate ziarele în limba română, rămânând la ora actuală doar două: „Monitorul bucovinean” și „Gazeta de Herța”, fiecare cu fondatorul și editorul său. Și existența lor este o dovadă că ziarul pe suport de hârtie este încă așteptat de autohtonii din satele românești ale regiunii. Chiar dacă și aceste localități sunt electronizate în mare măsură, mai există categoria de cititori care dorește să citească un ziar în limba sa maternă la gura sobei, să nu zic lângă calorifer că nu-i atât de romantic.

Fără îndoială că editarea unui ziar tradițional este mult mai anevoiasă și mult mai costisitoare. Necesitățile sunt mult mai numeroase, iar la ora actuală chiar exagerat de mari, la procurarea hârtiei, altor materiale poligrafice, executarea acestor lucrări și, nu mai zic de prețurile poștale care cuprind abonarea și distribuirea ziarului. Uneori mi se par mai mari decât cheltuielile de editare.

Dar și fiecare ziar își are norocul său. Și anul acesta norocul „Monitorului bucovinean” vine de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, de la București. Întreprinderea Privată „Redacția ziarului „Novyi deni” care editează săptămânalul „Monitorul bucovinean” a depus  în cadrul Sesiunii de Finanțare 2022, lansată de DRP, proiectul „Asigurarea continuității apariției ziarului românesc „Monitorul bucovinean”, regiunea Cernăuți, Ucraina”. Pentru derularea lui, redacția a primit fonduri nerambursabile, venite să asigure în bună măsură apariția ziarului, care în fiecare zi de joi intră în casele a mii de etnici români din orașul Cernăuți, precum și din localitățile rurale ale regiunii, unde locuiește majoritatea absolută a românilor din nordul istoric al Bucovinei, Basarabiei și ținutului Herței.

Fondurile nerambursabile atrase de redacția noastră, sunt direcționate doar la tipărirea ziarului, fapt care ne ajută considerabil la menținerea acestuia, dar cu aceasta îi ajută și pe cititori să aibă acces la informație în limba română. Oricum, există un număr mare de cititori care nu se folosesc de mijloacele electronice și își așteaptă cu nerăbdare tradiționala gazetă pe suport de hârtie.

Dar, nu numai bătrânii își așteaptă ziarul. Sunt și tineri intelectuali aflați în rândurile cititorilor noștri. Nu mai zic de școlari, care au luat-o cu digitalizarea chiar de la naștere: pentru ei avem revista școlărească „Recreația Mare”, un alt proiect al nostru sprijinit de DRP, iar apariția fotografiilor copiilor în revistă e ceva deosebit, ba chiar exotic, spun unii dintre ei. Despre aceasta vom vorbi întrun alt articol.

Astfel, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni sprijină activitatea românilor de pretutindeni și acordă finanţări nerambursabile proiectelor dezvoltate de mediul asociativ, care urmăresc păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a românilor din vecinătate şi din diaspora, precum şi întărirea legăturilor dintre România şi comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării.

Nicolae Șapcă.

Imagini din cadrul vizitei în regiunea Cernăuți a domnului Gheorghe Cârciu, secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Fotografii din arhiva redacției.