Înfrângere sau victorie? Cum s-a văzut în Ucraina summitul NATO de la Vilnius

Presa ucraineană critică atât Occidentul pentru indecizie cât și pe Zelenski pentru nerealizarea reformelor cerute de NATO. Dacă pentru Occident neaderarea Ucrainei înseamnă evitarea unei confruntări directe a NATO cu Rusia, pentru unii politicieni de la Kiev, aderarea este soluția de încheiere a războiului.

După summitul NATO de la Vilnius, presa de la Kiev aduce critici dure liderilor din Occident pentru indecizie și frica tot mai mare de a provoca Rusia. Opoziția ucraineană și unii experți independenți au dat vina pe Administrația Zelenski pentru că nu a reușit să convingă statele membre NATO că Ucraina are nevoie de o certitudine strategică în contextul invaziei pe scară largă a Rusiei.

Potrivit presei ucrainene, incertitudinea politică apărută după summitul de la Vilnius ar putea reprezenta o mare problemă în viitor. Decizia summitului NATO de la Vilnius a fost comparată de unii politicieni de la Kiev cu cea din perioada summitului de la București din 2008 pentru că nu-i oferă Ucrainei o claritate despre când ar putea avea loc aderarea. În același timp, au apărut voci critice și la adresa președintelui Ucrainei, care și-ar dori o aderare „pe scurtătură”, fără realizarea reformelor solicitate de Occident.

Ce spun oamenii lui Zelenski: unii vorbesc de înfrângere, alții de victorie

Mihailo Podoliak, consilierul președintelui Ucrainei, s-a arătat a fi dezamăgit de absența în decizia NATO a unei condamnări a acțiunilor teroriste ale Rusiei pe teritoriul Ucrainei. După summit, el a acuzat NATO și Occidentul că nu înțeleg Rusia și ignoră pericolul care vine dinspre Moscova. „Voința este slabă, cunoștințele sunt puține, instrumentele sunt insuficiente. În acest context, Ucraina cunoaște miza discuției și plătește acum cel mai mare preț”, a declarat Podoliak, menționând că nu va avea loc o aderarea a Kievului „pe scurtătură”.

„Față de Ucraina nu se va aplica articolul 5 al Tratatului NATO”, a spus Podoliak, regretând indecizia aliaților. Consilierul lui Zelenski, ca și alți politicieni de la Kiev,  văd aderarea la NATO ca un factor important de obținere a victoriei asupra Rusiei, atât în plan militar, cât și în plan informațional.

În același timp, secretarul Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, Oleksii Danilov, a declarat că rezultatele summit-ului sunt o victorie a Ucrainei. „Ne-am dorit să avem la acest summit o certitudine privind aderarea la NATO. Totuși, consider că rezultatul obținut de președintele nostru și totul ce s-a întâmplat acolo este o victorie indiscutabilă”, a menționat Danilov.

De la Vilnius-2013 la Vilnius-2023: „Pentru noi, ușile sunt închise”

Summitul de la Vilnius a demonstrat că Occidentul este foarte unit în jurul ideii de a opri Rusia și de a nu-i permite Moscovei să încalce normele dreptului internațional, potrivit trustului de presă New Voice de la Kiev, apropiat de opoziția ucraineană. Însă unitatea statelor aliate nu mai este la fel de puternică când vine vorba de aderarea Ucrainei la NATO, arată jurnaliștii ucraineni.

Fostul președinte al Ucrainei, acum deputat, Petro Poroșenko, cel care a inițiat în 2019 includerea în Constituția Ucrainei a unor articole privind aderarea la NATO și UE ca priorități ale politicii externe a Kievului, a adus critici dure politicienilor pro-Zelenski care susțin că decizia summit-ului de la Vilnius este o victorie geopolitică. El a comparat summitul NATO de la Vilnius din 2023 cu summit-ul UE de la Vilnius din 2013, când președintele prorus Viktor Ianukovici nu a semnat Acordul de asociere cu UE, decizie care a generat proteste masive la Kiev, reprimate sângeros. „Nu am obținut invitația mult meritată de a adera la NATO, cu toate că Forțele Armate ale Ucrainei apără deja flancul estic al NATO”, a declarat Petro Poroșenko.

Potrivit parlamentarului, decizia summitului de la Vilnius este o copie a celei de la București din 2008. Fostul președinte l-a criticat pe Zelenski pentru că nu a reușit să-i convingă pe partenerii din Occident de importanța unei invitații de aderare la NATO. De asemenea, Volodimir Zelenski a fost acuzat de numirea în diverse posturi guvernamentale a unor persoane corupte sau legate de Rusia, sugerându-i-se să curețe sistemul politic, să realizeze reformele negociate la Vilnius și să se pregătească de summitul de la Washington din 2024.

Și Occidentul a fost criticat de la tribuna parlamentului de la Kiev de către fostul președinte al Ucrainei pentru că nu spune lucrurilor pe nume. „Nu avem nevoie de cuvinte despre ușile deschise. Dacă acestea sunt deschise, vă rog să ne permiteți să intrăm. Dacă nu ne lăsați să intrăm, acest lucru înseamnă că ușile sunt închise. Vă rog să spuneți adevărul.”

Aderarea la NATO, subiect al viitoarelor negocieri de pace americano-ruse 

Publicația „Evropeiska pravda” (Adevărul european) scrie că Volodimir Zelenski nu s-a întors acasă cu o victorie geopolitică, ci cu o indecizie strategică. Potrivit editorialistului Serhii Sidorenko, un calendar al aderării la NATO nu este doar în interesul Ucrainei, ci și al statelor aliate. Fără acest calendar și fără un plan concret de acțiuni, relația Ucraina-NATO pare indecisă în viitor.

Decizia luată la Vilnius nu este catalogată ca fiind una catastrofală, dar nici nu este considerată una bună pentru Ucraina. „Summitul NATO nu a închis ușa aderării în fața Ucrainei, nu a complicat calea spre aderare, dar nici nu a scurtat-o”, potrivit publicației de la Kiev.

După Vilnius, în ciuda războiului ruso-ucrainean, relația Ucraina-NATO nu se deosebește cu nimic de relația de până la summit sau până la război. Cotidianul ucrainean critică NATO pentru că a gândit aderarea Ucrainei ca un proces multianual, făcând posibil orice scenariu, de la aderare până la o răcire a relațiilor. NATO mai este criticată că nu ia în calcul impactul pe care îl are războiul asupra  societății ucrainene.

Germania și SUA sunt văzute ca principalii autori ai deciziei de a-i oferi Ucrainei un program anual de realizare a cerințelor NATO. Washingtonul nu mai pare „lider al lumii libere” în contextul summitului de la Vilnius, potrivit publicației de la Kiev, ceea ce ar arăta frica SUA față de abordări curajoase când vine vorba de războiul ruso-ucrainean.

SUA mai este criticată pentru slaba cunoaștere a situației din Ucraina și a posibilelor reacții ale societății ucrainene. Publicația nu exclude că subiectul aderării Ucrainei la NATO ar putea fi un subiect de negocieri americano-ruse, pe la spatele Ucrainei. „Ce va fi dacă va apărea ideea de a ajunge la pace cu prețul neaderării Ucrainei la NATO?”, se întreabă „Evropeiska pravda”.

Aceeași publicație scrie că viziunea statelor NATO diferă de declarațiile președintelui Volodimir Zelenski. „În ciuda multiplelor declarații ale lui Volodimir Zelenski, care susținea că unica condiție pentru aderarea Ucrainei la NATO este încheierea războiului, aliații din Vestul Europei și SUA au o altă părere”, scrie cotidianul, recomandând Kievului să nu tergiverseze realizarea reformelor politice în pofida acțiunilor militare de pe teritoriul țării.

Ucrainenii vor certitudini

Analiștii politici din Ucraina susțin că statele din Occident sunt prudente când vine vorba de aderarea la NATO. „Summitul de la Vilnius ne-a arătat că statele din Occident nu vor să treacă de propriile linii roșii. Nu mă refer la liniile roșii ale Moscovei, ci la cele trasate ca principii de Occident. Totuși, dacă ne gândim la faptul că am primit în aceste peste 500 de zile de război armament și ajutoare în valoare de zeci de miliarde de dolari, înțelegem că unele linii roși au fost deja trecute. Nu trebuie să criticăm Occidentul acum, după ce mai bine de 26 de ani doar declarăm că vrem în NATO. Acolo sunt unele realități interne, unele conjuncturi, dar în pofida acestui fapt, ei ne susțin activ”, a declarat Yevhen Mahda, directorul Institutului de Politică Mondială de la Kiev, în direct la postul de televiziune Preamyi.

În același timp, potrivit analistului politic, nimeni nu se grăbește în Occident să-i ofere garanții de aderare Kievului pentru a nu legitima narațiunile de propagandă ale Kremlinului despre NATO ca o alianță militară agresivă. De aceea, despre garanțiile de securitatea oferite Ucrainei s-a discutat în formatul G7, fără să apară astfel de referiri în comunicatele NATO. Mahda a menționat că Volodimir Zelenski trebuie să facă tot posibilul pentru a implementa reformele solicitate de Occident și a elimina din sistemul politic unele persoane dubioase care ar fi avut legături cu Rusia.

În altă ordine de idei, jurnalistul ucrainean Vitalii Portnikov a explicat că nivelul așteptărilor în societatea ucraineană față de NATO este foarte mare în contextul războiului din Ucraina. Pentru ucraineni era important să apară o certitudine, un calendar, un program de aderare, ceea ce nu s-a întâmplat. Potrivit jurnalistului, abordarea occidentală diferă de cea ucraineană. „Ucrainenii consideră că ei plătesc cu viața pentru opțiunea lor euroatlantică și își doresc o certitudine în relația cu NATO”, a menționat jurnalistul.

Un summit văzut diferit în Ucraina și în Occident  

Nivelul așteptărilor prea mari din societatea ucraineană de la summitul NATO a fost determinat de invazia pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, dar și de narațiunile oficiale ale Kievului, care a folosit subiectul aderării europene și euroatlantice pentru a încuraja rezistența națională.

Reacțiile presei ucrainene arată o dezamăgire față de rezultatele summitului, la care nu s-a găsit voința necesară pentru a invita oficial Ucraina în NATO. În același timp, forțele de opoziție și unii analiști politici au adus critici dure Administrației Zelenski, care ar fi responsabilă de acest eșec.

Totuși, există un consens general la Kiev că reformele solicitate de Occident trebuie realizate, iar presiunile asupra conducerii ucrainene vor fi tot mai mari dacă aceasta va întârzia să le implementeze.

Ucrainenii cred, așadar, că deciziile luate la summitul de la Vilnius sunt interpretate diferit. Pentru Occident, neaderarea Ucrainei înseamnă evitarea unei confruntări directe a NATO cu Rusia, în timp ce pentru unii politicieni de la Kiev, aderarea este soluția de încheiere a războiului.

Analiză publicată inițial pe Veridica – publicație specializată în monitorizarea, analiza și demontarea campaniilor de fake news, dezinformare și manipulare din Europa Centrală și de Est