Întrebare parlamentară privind situația școlilor cu predare în limba română din regiunea Odesa

Senatorul român Costache Chertif, reprezentant al circumscripției Maramureș, a adresat o întrebare parlamentară premierului Ion-Marcel Ciolacu și ministrului Afacerilor Externe, Emilian-Horațiu Hurezeanu, solicitând măsuri urgente pentru protejarea drepturilor românilor din Ucraina. Acesta atrage atenția asupra situației critice a celor 10 școli românești din regiunea Odesa (Sudul Basarabiei).

Potrivit interpelării din 2 aprilie a.c., publicată pe website-ul Senatului, în 2021, instituțiile de învățământ au depus o cerere la Instanța de contencios administrativ din Kiev pentru recunoașterea limbii române ca unică denumire oficială a limbii de predare. Dosarul (nr. 640/8013/21) a fost acceptat spre judecare abia în octombrie 2023, însă de atunci nu a înregistrat niciun progres în ciuda unor recomandări ale Cabinetului de Miniștri al Ucrainei. 

Deși guvernul ucrainean a adoptat, în octombrie 2023, un document prin care renunță la sintagma „limba moldovenească”, măsura nu are aplicabilitate juridică clară. Aceasta nu a fost publicată oficial și nu impune adaptarea statutelor școlilor sau eliminarea sintagmei controversate.

Guvernul României este solicitat să acționeze concret în cazul celor 10 școli din localitățile Cartal, Satul Nou, Dumitrești, Manju, Frumușica Veche, Borisăuca, Furatu, Erdec Burnu, Hagi Curda, Babele din actuala regiune Odesa (Sudul Basarabiei). După 1991, autoritățile ucrainene au modificat în mod arbitrar și fără consultarea comunității denumirea limbii de predare în școlile din această regiune, trecând de la „limba română” la „limba moldovenească”. Această schimbare a fost motivată de interese politice și ideologice, având ca scop moldovenizarea forțată a comunității românești și separarea ei de celelalte comunități românești din Ucraina (Cernăuți și Transcarpația), precum și de cea din Republica Moldova, potrivit argumentării prezentate în scrisoarea senatorului.

La 18 octombrie 2023, Guvernul Ucrainei a adoptat un proces-verbal (nr. 115) prin care a renunțat la sintagma „limba moldovenească”, recunoscând oficial „limba română”. Cu toate acestea, această decizie are o valoare juridică limitată, deoarece „nu a fost publicată în vreun oficios ucrainean, astfel încât nu are putere de aplicare; se referă exclusiv la relația cu Republica Moldova, lăsând o portiță de interpretare pentru continuarea utilizării sintagmei „limba moldovenească” în relația cu comunitatea românească din Ucraina; nici școlile din regiunea Odesa, nici ONG-urile moldoveniste nu și-au adaptat statutele de organizare și funcționare în conformitate cu această decizie, iar autoritățile competente centrale sau regionale nu au luat măsuri pentru a le obliga să o facă”.

Această măsură pare să fi fost mai degrabă un gest simbolic,  potrivit senatorului, deoarece nu există un plan clar și termene limită pentru implementarea acestei decizii. Între timp, dosarul celor 10 școli care se judecă cu Guvernul Ucrainei rămâne blocat în instanțe.

Senatorul cere intervenția urgentă a Guvernului României prin discuții directe cu autoritățile ucrainene pentru respectarea dreptului la educație în limba română; urmărirea evoluției dosarului din instanțele ucrainene; solicitarea sprijinului UE, Consiliului Europei și OSCE și asistență pentru tipărirea manualelor în limba română și reluarea burselor pentru elevii și profesorii români din Ucraina.

Pe 19 martie a.c. Asociația „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa a emis un comunicat oficial în care denunță încercările autorităților ucrainene de a perpetua utilizarea termenului „limbă moldovenească”, separat de limba română. Documentul vine ca răspuns la adresa oficială primită din partea Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Politicile Etnice și Libertatea de Conștiință (DESS), în care instituția ucraineană invocă lacunele legislative existente pentru a justifica utilizarea în continuare a acestei denumiri.

Unicul document existent, remis asociațiilor românești din Ucraina, cu privire la renunțarea Ucrainei la folosirea termenului „limbă moldovenească” în folosul „limbii române” este un extras din Procesul verbal nr. 115 al ședinței Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 18 octombrie 2023. În spațiul public „hotărârea istorică” a Guvernului Ucrainei nu a fost anunțată de vreun oficial ucrainean, ci de primul-ministru al României, Marcel Ciolacu, după prima și unica (până la această dată) ședință comună a guvernelor Ucrainei și României de la Kiev din 18.10.2023. Mai mult – din textul ”hotărârii” rezultă clar că este vorba strict de folosirea exclusiv a termenul ”limbă română” în relațiile autorităților ucrainene cu Republica Moldova, nu neapărat în spațiul public intern, din Ucraina.