Sincer vorbind îmi plac denumirile unor reviste, ziare, publicații, Societăți sau a unor edificii chiar, care sunt făcute pe înțelesul tuturor.
În ultima vreme am descoperit două astfel de denumiri – frumoase, simbolice, înțelese de toți, e vorba de Asociația „Pământul Strămoșesc”, a cărui fondator este tot unul dintre prietenii noștri, chiar dacă este originar din Vicovu de Sus, România, dl Daniel Ursachi. Cea de a doua este noua Asociație și noua revistă cu același titlu „Dacia Străbună”.
Țin în mâini primul număr al acestei reviste și pe scurt aș vrea astăzi să-i fac și o prezentare, urmează ca mai amănunțit să faceți cunoștință cu ea toți doritorii în timpul apropiat.
Așadar purecedm la drum cu Dacia Străbună. Prima și ultima copertă ne reprezintă simbolurile dacilor, cu un chip de dac liber pe fonul unui peisaj de altă dată, și simbolul steagului dac cu acel lup cu trup de șarpe, care începe pe prima copertă și continuă pe ultima. Pe coperta a doua și penultima vom găsi portrete ale personalităților din Sudul, Nordul Bucovinei și Basarabiei. Urmând ca prima pagină să ni-l prezinte pe același dac mândru, dar și titlul care ne spune încă odată că „Dacia Străbună” e cu oameni iluștri. Nu putea să lipsească Sfânta și frumoasa mănăstire Putna – Ierusalimul neamului românesc. Sunt tipărite luna, anul apariției primului număr al noii reviste cu numele președintelui ei fondator, neobositului și mereu neostenitului domn Ioan Ițco. Pe pagina următoare cititorii vor lua cunoștință cu membrii de Onoare ai Consiliului revistei „Dacia Străbună” și cu echipa de redacție. Avem adresa redacției, unde fiecare român, dar și reprezentanți ai altor minorități naționale, vor putea trimite oricând articolele, creațiile, fotografiile și totul ceea ce ține de turism, valori, credință, datini, grai, cultură, spiritualitate…
Primul material, așa cum era și firesc și de așteptat, îi aparține dlui Ioan Ițco, un bun și devotat prieten al nostru, care ne spune sincer și din toată inima că DACIA STRĂBUNĂ este o punte între generații, un îndemn la cunoaștere și respect față de rădăcinile noastre. Un frumos îndemn, o apreciere, și o încurajare ne vine din partea academicianului dlui Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, urmat fiind de colegul său de la Chișinău, academicianul Ion Tighineanu.
Îl vom găsi în paginle ce urmează pe un om de afaceri din inima Bucovinei Costel Ungurașu, ca imediat să urmeze o bijuterie a Bucovinei – Complexul Turistic Constantin din Câmpulung Moldovenesc.
O adevărată mărturie a istoriei noastre este și chipul lui Decebal la Cazanele Dunării, loc ce merită și trebuie vizitat de toți. Urmează „Cetățile dacice din munții Orăștiei și importanța lor istorică”. Nu lipsește din acest prim număr și moștenirea pe care ne-a lăsat-o un Zeu al pietrei – sculptorul Constantin Brâncuși. Maica stavroforă de la mănăstirea Voroneț, Gabriela Platon, este prezentă cu articolul „La pas printre marile realizări ale neamului românesc”. Tot un slujitor al bisericii este și preotul dr. Maxim Melinte din Basarabia, licențiat în teologie și autor a circa 18 cărți de teologie și istorie. De credința noastră strămoșească, de istoria glorioasă a poporului nostru vrednic și bun, ține totul ce e legat de Marele Voievod al neamului. În acest număr vom citi despre toate acestea în materialul intitulat „Ștefan cel Mare și mănăstirea Putna – Cetatea Neamului și Taina Veșniciei”. Aș vrea să desprind din acest material publicistic doar atât: Ștefan cel Mare a zidit Putna nu doar din piatră, ci și din duhul nemuritor al neamului românesc. Nu înzadar când venim în pelerinajele noastre, ne oprim mai întâi la Putna lui Ștefan cel Mare.
Urmează ca o scurtă pauză sau reclamă dacă vreți, foarte interesantă și folositiare, căci sperăm că vom avea posibilitatea să le vedem toate acestea, dar și oamenii care știu și pot deschide și amenaja asemenea complexuri și stațiuni. Unul dintre ei este Aurel Fediuc – un om de afaceri și de succes din Botoșani.
Vorbind despre Ștefan cel Mare, nu puteam să nu vorbim și despe Voievodul Limbii române, Marele Eminescu. Despre care se va vorbi, sper că pe tot parcursul anului, or, am intrat în Anul Eminescu. „Glasul nemuritor al neamului românesc”, este titlul unui frumos, dacă ași putea spune astfel, articol despre Poetul neamului nostru.
Vom găsi și câțiva primari deosebiți pe paginile revistei „Dacia Străbună”. Ca debut în această listă, care va continua și în numerele viitoare, este articolul despre dl Dumitru Bogdan Tifui, un primar devotat comunității din Fărcașa, județul Neamț. Tot din această mândră localitate este și următorul domn cu care veți putea face cunoștință și anume Cristian Gheorghiu, care este un adevărat fiu al Bistriței și urmaș al strămoșilor noștri daci. Stațiunea balneară „Dorna Candrenlor”, comună ce poate fi admirată pe traseul ce vine de la București spre Suceava, ne este descrisă de drd. Marinela Rusu.
Galera oamenilor de vază continuă cu pictorul Radu Bercea, din Gura Humorului, cu un alt protagonist al artei Leonid Popescu din republica Moldova, trecând apoi la autorul epopeii ștefaniene Andrei Breabăn din Suceava, cel care ne-a prezentat această impunătoare epopee atât la Cernăuți, cât și la Pătrăuții de Jos.
Un al doilea primar prezent pe paginile revistei este dl Anatol Pițu, primarul comunei Ciudei din Nordul Bucovinei, un lider devotat comunității românești, omul despre care se spune în popor că sfințește locul. Ne-a demonstrat-o de atâtea ori prin faptele sale demne de român, patriot, băștinaș… Rămânând tot aici, pe Valea Siretului, la Budeneț, unde deja de mai mulți ani izvorăște apa minerală, curativă și dătătoare de viață, îl găsim, cum era și firesc pe dl Dumitru Morhan, omul de afacer, care ne descrie pe scurt despre calitățile ei deosebite. Or, această apă minerală este dăruită de domnia sa tuturor celor care au nevoie, iar domnul Dumitru Morhan, un om deosebit, care ajută și sprijină armata ucraineană, frontul, în această perioadă grea pentru Ucraina, este cunoscut pentru generozitatea sa.
Cu Dacia în suflet, cu drag de neam și baștină, ne vin și scriitorii Constantin Bulboacă și Dumitru Sârghies.
Hanul lui Ureche din Vrancea și familiile Zaremba din Sucevița cu Complexul turistic „Voievod” ne invită să le vizităm. Iar familia Violeta și Dan Rusu din Gura Humorului își spun părerea despre noua revistă.
Cu o amplă dare de seamă a Societății GOLGOTA a românilor din Ucraina de la începutul pandemiei și în perioada războiului ne vine pe câteva pagini, dl Vasile Rauț, președintele ei. Urmat cu un articol semnat de semnatara acestor rânduri, despre întâlnirea cea avut loc recent, în regiunea Cernăuți, cu grupul oamenilor de vază din Sudul Bucovinei. Întâlnire organizată tot de dl Ioan Ițco.
Lista începătoare a personalităților din Nordul Bucovinei, care va fi complectată pe viitor cu noi nume, poate fi găsită, fiind pregătită de ziarista Maria Toacă și profesoara Eleonora Schipor. Cu un scurt grupaj poetic și scurte date biografice își face apariția în noua revistă, poetul și ziaristul Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și literatura română din Bucovina în numele lui Mihai Eminescu.
Ultima parte a revistei este destinată tot unor locuri minunate, cum ar fi crescătoria de struți din Târgu Neamț, stațiuni balneare, pensiuni, hanuri, cabane, hoteluri, case tradiționale, locuri cu un peisaj de poveste, cu mâncări tradiționale, oferte speciale și amenajare excelentă din Sudul Bucovinei. Din lipsă de spațiu, nu le voi numi pe toate, ele urmând a fi descoperite, vizitate și cunoscute.
Dragobetele – sărbătoarea moștenită de la daci și urările de bine ale echipei DACIA STRĂBUNĂ, încheie acest prim număr al unei reviste, care sperăm prin susținerea, înțelegerea, sprijinul, nostru al tuturor, va avea viitor.
Reamintim cititorilor că din colegiul de redacție fac parte și trei nord bucovineni: Vasile Bâcu, Maria Toacă și subsemnata.
Un cuvânt aparte merită omul și profesorul, patriotul, românul Ioan ițco, datorită căruia a fost înființată în Nordul Bucovinei „Galeria oamenilor de vază”, a luat ființă Asociația „Dacia Străbună”, iar acum și revista cu același titlu istoric, cel care organizează atâtea lucruri frumoase, care cheamă la unitate și înțelegere, care face punți de legătură între România, Ucraina, Basarabia, dar și alte țări din Europa. Nu ne rămâne decât să-i dorinm succese, sănătate, putere de creație și energie mereu creatoare. Iar revistei recent apărute un sincer: La mai mult și la mai Mare. Doamne Ajută!
ELEONORA SCHIPOR
