La Cernăuți a văzut lumina tiparului cartea „Pagini de istorie literară română în Bucovina. Vol. III. Sextil Pușcariu”

În cadrul proiectului „Biblioteca românească „Glasul Bucovinei” din regiunea Cernăuți: educație non-formală și editare de carte”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutideni, Editura „Alexandru cel Bun” din Cernăuți a editat caietul literar Pagini de istorie literară română în Bucovina, Volumul 3, dedicat personalității lui Sextil Pușcariu.

Proiectul editorial Caiete Literare. Pagini de istorie literară română în Bucovina are drept scop evocarea personalității șefilor Catedrei de Limba și Literatură Română de la Universitatea din Cernăuți și sublinierea importanței și a rolului ei în viața științifică și culturală începând cu întemeierea în 1875.

Primele două volume sunt dedicate lui Aron Pumnul, profesor la Obergymnaziul din Cernăuți (vol. 1) și Ion Gheorghe Sbiera (1875-1906), primul șef al Catedrei de Limba Română, membru fondator al Academiei Române (vol. II).

Anul acesta a apărut vol. 3, Sextil Pușcariu, care a condus Catedra după pensionarea lui Sbiera (1906) și până în 1919. Apariția acestor trei volume a fost posibilă datorită sprijinului financiar al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Coordonatorul proiectului editorial și de digitizare a fondului de carte românească din Cernăuți, Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiri Române a declarat pentru BucPress: „Pentru noi, evocarea acestor personalități ne dă posibilitatea să cunoaștem istoria Catedrei de Limba Română care a avut un rol important în menținerea identității naționale a românilor bucovineni, a educat și a promovat personalități de seamă pentru știința și cultura română nu numai în Bucovina, dar și în lume. În 2025 se vor împlini 150 de ani de la inaugurarea Universității „Franz Josef” din Cernăuți. Primul rector a fost Constantin Tomașciuc, profesor de drept civil, drept comercial și filozofia dreptului. S-a născut la Cernăuți la 13 martie 1840 într-o familie de religie greco-ortodoxă, mama fiind româncă, iar tatăl rutean. A fost deputat în Dieta Bucovinei, membru, din 1871, al Parlamentului Vienez”.

Potrivi Alexandrinei Cernov, trebuie să cunoaștem activitatea lui Constantin Tomașciuc, care a apărat drepturile românilor bucovineni. În Procesele verbale ale Societății pentru Literatura și Cultura română în Bucovina găsim următoarea remarcă: „La dorința și insistența mai multor intelectuali români, printre care C. Tomașciuc, S. Morariu, I. G. Sbiera, I. Calinic, Eudoxiu și Gheorghe Hurmuzki a fost lansată ideea înființării unei Universități la Cernăuți”.

Biblioteca online „Glasul Bucovinei”

Inaugurarea festivă a universității germane la Cernăuți a avut loc în ziua de 4 octombrie 1875 – ziua de naștere a împăratului Franz Josif și cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la anexarea Țării de Sus a Moldovei, numită mai târziu Bucovina, către Austria. Era evidentă tendința de germanizare a acestei regiuni aflate la marginea imperiului. Tot atunci au fost înființate, la insistența intelectualității române și a ucrainenilor, două catedre – de limba română și limba ucrainenă. Sublinem că la recomandarea, Hurmuzăkeștilor, pentru Catedra de Limba Română a fost numit Ion Gheorghe Sbiera, român bucovinean, cu studii la Cernăuți și Viena, membru al Academiei Române. Ucrainenii nu au avut la Cernăuți o personalitate marcantă din rândul ucrainenilor și l-au invitat din Lvov pe Smal-Stocki Stefan, evreu de naționalitate, membru al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei și al Institutului de Slavistică din Praga.

Volumul 3, care a apărut anul acesta, este dedicat ilustrului savant român Sextil Pușcariu, perioadei când este șeful Catedrei de la Universitatea din Cernăuți. Este perioada celor mai mari realizări în domeniul filolgiei romanice, Sextil Pușcariu numărându-se printre filologii consacraţi ai vremii.

 La Cernăuți, pe lângă activitatea științifică și pedagogică, profesorul Sextil Pușcariu a desfășurat o amplă activitate culturală. În 23 februarie 1907, a ține conferința Începuturile literaturii române la cursurile populare ale universității germane din Cernăuți, continuând activitatea începută de Aron Pumnul, la obergymnsiul din Cernăuți și a lui Ioan Gh. Sbiera la Universitate.

Tot în această perioadă, prin decretul regal, lui Sextil Pușcariu i se conferă titlul de membru corespondent al Academiei Române (1 ianuarie 1908) și Medalia Jubiliară „Carol I”. În același an apare prima fascicolă a Dicționarului limbii române a Academiei sub redacția lui Sextil Pușcariu. Prin studiul adânc al limbii române el arată procesul de dezvoltare al limbii române şi al poporului român. Cu aceste lucrări profesorul Sextil Puşcariu a fost habilitatat docent de către universitatea de la Viena. El s-a dedicat cercetării celei mai prețioase comori ale neamului – limbii. Se remarcă prin realizarea unor lucrări de căpetenie ale Academiei Române: Dicţionarul şi Atlasul.  La ședința solemnă a Academiei Române din 19 mai 1914, el este ales membru activ al Academiei.

Un merit deosebit este acela de a fi lansat la Cernăuți  ziarul „Glasul Bucovinei” care a pregătit unirea din 1918. „Glasul Bucovinei” a apărut la 22 octombrie 1918.

Un capitol aparte din volum este consacrat Memoriilor lui Sextil Pușcariu ca document istoric de neocolit, fără de care nu poate fi scrisă istoria Bucovinei a acestei perioade, în care sunt însemnate, cu lux de amănunte, evenimentele premergătoare Unirii Bucovinei cu țara, la care a participat activ alături de Iancu Flondor, pe care l-a caracterizat ca pe un dârz și curajos patriot în toată acea perioadă încordată de manifestare a voinței românilor bucovineni.

Memoriile lui Sextil Pușcariu se referă la o perioadă decisivă în istoria României: „E o epocă în viața unui popor. O țară veche se jertfește pentru ca din jertfa ei să răsară o țară nouă; o țară a două Principate își deschide larg granițele în toate părțile pentru a cuprinde în brațele sale România cea mare cu toți fiii săi”.

Sextil Pușcariu a fost un vizionar, el a văzut evenimentele care evoluau spectaculos în Europa, a analizat în Memorii evenimentele premergătoare Unirii în contextul situației politice din Europa, demonstrând că românii s-au manifestat într-o perioadă decisivă pentru soarta lor într-un imperiu ce se destrăma, în care popoarele își revendicau independența și teritoriile ce le aparțineau de drept.

Când în primăvara anului 1919 i se propune postul de prim rector român al Universității de la Cluj, Sextil Pușcariu pleacă la Cluj punând temelia universității clujene și a Muzeului Limbii Române.

Cartea poate fi citit ONLINE pe site-ul Bibliotecii „Glasul Bucovinei”.

Editura „Alexandru cel Bun” din Cernăuți a realizat pe parcursul anului curent proiectul „Biblioteca românească „Glasul Bucovinei” din regiunea Cernăuți: educație non-formală și editare de carte”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. În cadrul activităților proiectului a fost tipărit volumul „Pagini de istorie literară română în Bucovina. Sextil Pușcariu”, vol. 3 (autor: dr. Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române). A fost completat fondul de carte al bibliotecii „Glasul Bucovinei”, situată temporar în s. Ostrița, comuna Mahala și digitizate o parte din lucrările și revistele importante pentru comunitatea românească din nordul Bucovinei, în special ale autorilor locali. Biblioteca online – https://bibliotecacernauti.com Centrul Media BucPress este partener instituțional al proiectului de digitizare a fondului de carte românească din nordul Bucovinei.

Biblioteca românească „Glasul Bucovinei” din regiunea Cernăuți: educație non-formală și editare de carte (proiect)