La Ismail, regiunea Odesa, a fost demontată statuia generalului rus Aleksandr Suvorov

În Ucraina continuă procesul de derusificare. De data aceasta a fost îndepărtată de pe soclu, statuia generalului rus Aleksandr Sovorov din centrul orașului Ismail, regiunea Odesa.

Statuia ecvestră a lui Suvorov a fost demontată prin decizie consiliului municipal Ismail. Potrivit portalului yug.today monumentul va fi depozitat pe teritoriul Întreprinderii Municipale „Direcția de Producție „Apă-Canal” Ismail”, unde a fost mutat mai devreme monumentul lui Lenin.

„De Ziua Națională a României, statuia generalului țarinei Ekaterina a II-a, Aleksandr Sovorov, a fost demolată din centrul orașului Ismail, Basarabia istorică! Statuia, turnată la Odesa înainte de primul război mondial, inițial a fost instalată pe câmpul istoric al Bătăliei de la Râmnicu Sărat dintre oștirile țariste și cele otomane de la sfârșitul secolului XVIII. În prima conflagrație mondială a fost evacuată înapoi la Odesa. Pentru prima oară statuia ecvestră a lui Suvorov a fost instalată în Ismail în 1945, exact pe locul, unde s-a aflat, în două perioade scurte de câte doi ani statuia Regelui Ferdinand I Întregitorul României, în 1938/40 și 1942/44. Soarta monumentului Regelui României după reocuparea orașului de către armata roșie rămâne necunoscută până în prezent”, a anunțat Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa pe pagina sa de Facebook.

Conform Wikipedia, Aleksandr Suvorov (1729 – 1800) a fost al patrulea și ultimul Generalisim rus (fără a-l pune la socoteală pe Stalin). El a fost unul dintre puținii generali din istorie care nu a pierdut niciodată o bătălie. Este faimos pentru manualul său de tactică militară „Știința victoriei”. Au rămas celebre maximele sale: „Instruiește-te din greu, luptă ușor  și „Glonțul e un prost, baioneta este de treabă.

Pe de altă parte, potrivit istoricilor ucraineni Suvorov a fost responsabil de suprimarea brutală a revoltelor de eliberare națională de pe malul drept al Ucrainei în 1768-1769 (Koliivșcina) și Poloniei în 1794 (Insurecția lui Kosciuszko). Din permisiunea generalului aproximativ 20.000 de persoane au fost ucise în masacrul din suburbia Praga a Varșovia. De asemenea Suvorov a condus în 1778, deportările creștinilor din Crimeea în Imperiul Rus, iar în 1782-1783 – i-a strămutat pe tătarii nogai din regiunea Kuban. Toate aceste acțiuni au fost marcate de folosirea excesivă a forței și de brutalitate din partea armatei țariste și au avut semne de genocid.

După cucerirea orașului Ismail, la 11 decembrie 1790, Suvorov l-a lăsat pradă pe mâna soldaților săi timp de trei zile. Aceștia nu au cruțat pe nimeni, fie că era vorba de femei sau copii. Conform unor martori oculari, la Ismail soldații ruși își strigau unul altuia: „omorâți-i pe micii basurmani ca din ei să nu ne crească nouă dușmani”. „Cazacii sângeroși apucau copii de picioare și le strivea capul de ziduri”, scria colonelul rus, N. Orlov, în 1890.