Nordul Bucovinei: La Carapciu au fost lansate patru cărți din colecția „Scriitori români din Cernăuți”

La Liceul din Carapciu care poartă numele lui Mihai Eminescu și în satul de baștină a decanului scrisului românesc din nordul Bucovinei din perioada postbelică, Vasile Levițchi, a avut loc lansarea a patru cărți în cadrul colecției „Scriitori români din Cernăuți”, scrie ziarului „Monitorul bucovinean”, partener instituțional BucPress Cernăuți.

Potrivit sursei citate, cărțile au văzut lumina tiparului grație Proiectului realizat de Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” (coordonator de proiect Eugen Patraș) și sprijinit de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Elevii de la liceu au creat pentru această sărbătoare a cuvântului inspirat atmosfera feerică a colindelor. Melodicitatea lor a servit ca un camerton pentru criticul literar Ștefan Hostiuc, moderatorul acțiunii, care a luat nota potrivită. Toate aceste patru volume au completat colecția „Scriitori români din Cernăuți”, coordonator al căreia este însuși Ștefan Hostiuc. El a prefațat trei volume, iar la al patrulea – „Dialoguri septentrionale” – este autor.

Lansarea de carte la Carapciu a constituit un eveniment deosebit pentru poetul Nicolae Șapcă. El a venit în școala pe care a absolvit-o cu volumul de sonete „Pe creste de cuvinte”. La drept vorbind, această carte prezintă o performanță a poetului Nicolae Șapcă. Ștefan Hostiuc chiar și-a intitulat prefața „Întoarcerea poetului”.

El remarcă: „Dacă mai există la Cernăuți literatură română produsă de autori locali, dacă exercițiul scrisului în limba lui Eminescu nu a dispărut încă definitiv din Bucovina de miază-noapte, dacă literele române mai dau semne de viață în această parte a provinciei situată parcă într-adins la răspântia hulpavelor imperii ale trecutului nostru nu chiar foarte îndepărtat, aceasta se datorează în primul rând, ca să nu spun în exclusivitate, poeziei. Poezia, așa cum ne-a demonstrat de câteva ori de-a lungul anilor, are aripi de pasăre Phoenix. Prin ea au renăscut din propria cenușă literele române dispărute definitiv la Cernăuți după al Doilea Război Mondial, prin ea ne-am sincronizat cu literatura română din Țară, cu ea mergem înainte și astăzi, rezistând tăvălugului deznaționalizării și făcând față pericolului de a ne pierde identitatea”.

Fiindu-i profesor lui Nicolae Șapcă, precum și ai altor reprezentanți ai generației nouăzeciste, Ștefan Hostiuc explică și salută cu mare speranță revenirea în poezie, după o pauză de un pătrar de veac a lui Nicolae Șapcă. „Revine în dorința de a recupera teritorii lirice pierdute. Alege arta sonetului fiindcă ea îi oferă șansa cea mai sigură de a-și lua revanșa și, totodată, oportunitatea de a se menține la fel de romantic, la fel de rustic și la fel de devotat tradiției ca la începuturi”, accentuează criticul literar.

Autorul și absolventul școlii din Carapciu, Nicolae Șapcă, a mulțumit dascălilor săi, în deosebi profesorilor de la școlile din Iordăneștiul său natal și din Carapciu, care i-au insuflat dragostea față de graiul matern, fără care era imposibilă afirmarea sa pe ogorul literelor române din ținutul nostru. L-a amintit aici și pe regretatul profesor și academician, Grigore Bostan, care i-a propus teza de licență „Sonetele lui Traian Chelariu”. Autorul volumului „Pe creste de cuvinte” s-a convins că sonetul va fi mereu tânăr.

Nicolae Șapcă a subliniat că a auzit întâmplător de la tânărul poet cernăuțean, Marin Gherman, că chiar și un scriitor „modernist” trebuie să încerce și formele clasice de poezie, mai ales sonetul. Aceste cuvinte i-au întărit dorința lui Nicolae Șapcă de a practica serios arta sonetului. Paralel cu aceasta, el și-a exprimat convingerea că o comunitate, cum este cea românească din Ucraina, nu trebuie să rămână fără scriitori, căci altfel ea se asimilează.

Al doilea volum din proiectul respectiv este „Punctul Omega” – antologie de poezie religioasă de Mircea Lutic. Este primul volum postum al unuia dintre cei mai valoroși poeți români din nordul Bucovinei, distins cu Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române. Practicând în ultimele decenii ale vieții genul poeziei sacrale, Mircea Lutic i-a propus lui Ștefan Hostiuc să-i prefațeze unul din volumele sale, apoi i-a încredințat misiunea de a alcătui această antologie de poezie religioasă. Autorului nu i-a fost dat să trăiască bucuria apariției ei de sub auspiciile editurii, în schimb Ștefan Hostiuc, ca îngrijitor de ediție și semnatarul prefeței, i-a îndreptățit încrederea. Criticul literar relevă că „cerebrală, savantă, cărturărească, poezia lui Mircea Lutic solicită efort intelectual pentru a fi înțeleasă, savurată și apreciată la justa valoare. Dar cu puțină răbdare, cititorul va descoperi în această poezie migălos elaborată o sursă de delectare intelectuală și de veritabilă trăire creștină”. Mircea Lutic a fost nu o dată oaspete scump și așteptat la Liceul din Carapciu, uneori împreună cu Vasile Levițchi, care a dus faima Carapciului în întregul spațiu spiritual românesc, și cu Arcadie Suceveanu, distins poet român în lume, absolvent al acestei școli. La actuala prezentare de carte urma să fie prezent și Arcadie Suceveanu, dar din anumite pricini nu s-a putut deplasa de la Chișinău. Oricum, Mircea Lutric s-a bucurat în ceruri de o astfel de prezentare a rodului muncii sale poetice, iar Arcadie Suceveanu a fost prezent prin cântecul pe versurile sale, alcătuit și interpretat de Carolina Jitaru.

Are o adevărată valoare antologică și al treilea volum din Colecția „Scriitori români din Cernăuți” – „Opera poetică” de Ilie Motrescu. Ștefan Hostiuc a explicat că a fost complicată alcătuirea lui: a fost folosită varianta electronică a unei ediții mai complete a operei poetului martir din Crasna, precum și unele poezii inedite, care n-au fost publicate nicăieri. „Ilie Motrescu, trăind numai 27 de ani pe acest pământ, este cel mai important poet de-al nostru, cu cele mai puține poezii”, a concluzionat moderatorul lansării de carte, Ștefan Hostiuc.

Al patrulea volum lansat – „Dialoguri septentrionale” de Ștefan Hostiuc – cuprinde interviuri cu bucovineni trăitori în Ucraina, România și Republica Moldova, pe teme de actualitate privind viața comunității românești din Ucraina, precum și evocări din diverse timpuri trăite la Cernăuți sau în alte localități din nordul Bucovinei. De asemenea, Ștefan Hostiuc a prezentat cele patru numere ale revistei „Mesager bucovinean” și Almanahul acestei publicații, susținute de Departamentul Românilor de Pretutindeni. Din sală a fost exprimată dorința ca Ștefan Hostiuc să-și editeze și un volum de poezie.

Lansarea de carte de la Liceul din Carapciu a fost o simbioză a sărbătorii cărții, încununată de frumoasele tradiții românești de Crăciun și de Anul Nou, prezentate de elevii de aici, pregătiți de profesoara de română Elena Cârciu și de profesoara de muzică Elena Tovarnițchi și dirijați de adjunctul directorului, Nicolae Tomiuc. Apreciind valoarea volumelor lansate, scriitoarea Maria Toacă a accentuat: cu asemenea cărți putem merge și în România. Și la Cernăuți se editează carte românească bună”.

La Cernăuți, de asemenea, nu se stinge flacăra vie a poeziei scrise în limba lui Eminescu. Din creațiile lor au citit Vasile Bâcu, Gheorghe Bodnariuc, Vasile Carlașciuc, Larisa Niculaescu, directoarea Gimnaziului din Prisăcăreni. Au fost prezenți poezii Vitalie Zâgrea și Gheorghe Ungureanu.

Reprezentantul Consulatului General al României la Cernăuți, ministrul plenipotențiar, Nicolae Dan Constantin, a recunoscut că a rămas profund emoționat de această sărbătoare a cărții și a tradiției românești. Diplomatul a dat asigurări: Consulatul General al României la Cernăuți susține și se bucură de realizările comunității istorice românești din Ucraina și transmite în Țară problemele ce stau în fața ei și urmează să fie soluționate. În cadrul lansării de carte a luat de câteva ori microfonul interpreta Carolina Jitaru, autoarea CD-ului „Cred în fericire”, apărut, de asemenea, cu susținerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care a interpretat cântece pe versuri de poeți bucovineni. În final ea a cântat „Oda limbii române” pe versurile lui Nicolae Șapcă, susținută de întreaga sală. Clipe pline de încărcătură emoțională deosebită când în școala ta natală răsună cântecul tău despre ceea ce ți-au dat mai scump anii de studii – dragostea față de limba mamei, scrie jurnalistul Vasile Carlașciuc pentru „Monitorul bucovinean”.